Moldova se golește: peste 28 de mii de oameni în minus într-un an. O treime din populație s-a adunat în capitală

Republica Moldova a pierdut 28 656 de locuitori într-un singur an – arată datele oficiale publicate de Biroul Național de Statistică. Dacă la 1 ianuarie 2024 populația cu reședință obișnuită era de 2 415 549 persoane, la 1 ianuarie 2025 aceasta a ajuns la 2 386 893.

Scăderea se vede clar și pe sexe. Numărul bărbaților a coborât de la 1 142 281 la 1 123 803 (–18 478), iar al femeilor de la 1 273 268 la 1 263 090 (–10 178). Femeile rămân majoritare în structura populației, reprezentând peste 52% din total.

În plan teritorial, atât orașele, cât și satele pierd locuitori. În mediul urban, populația s-a redus de la 1 053 123 la 1 04 219 persoane (–11 904). În mediul rural, scăderea este și mai accentuată numeric: de la 1 362 426 la 1 345 674 persoane (–16 752).

Cea mai mare concentrare a populației rămâne în municipiul Chișinău, care depășește 700 de mii de locuitori și adună aproape o treime din populația țării. Pe locul doi se află municipiul Bălți, cu peste 90 de mii de persoane. Printre raioanele cu cele mai numeroase populații se numără Orhei (99 867 locuitori), Hîncești (97 733 locuitori) și Cahul (67 563 locuitori).

Datele sunt calculate în baza Recensământului Populației și Locuințelor din 2024 și sunt ajustate anual în funcție de nașteri, decese și migrație. Datele actualizate, preliminare, pentru 1 ianuarie 2026 vor fi disponibile în iunie curent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#recensământ #scadere #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.