Se îngroașă gluma! Crește riscul ca Transnistria să rămână fără gazul rusesc

Forțele Armate Ucrainene au capturat stația de măsurare a gazelor „Sudja” din regiunea Kursk din Rusia, prin care se realizează tranzitul gazelor către Europa prin Ucraina, inclusiv Republica Moldova, susține canalul de Telegram pro-militar „Rîbari”, apropiat Ministerului Apărării al Federației Ruse.

Stația de măsurare a gazelor „Sudja” se află la 500 de metri de granița cu Ucraina, lângă punctul de control cu același nume.

RBC și The Bell, citând datele bursei ICE, raportează că prețurile gazelor pe cel mai mare hub european TTF din Olanda au crescut pe fondul știrilor despre luptele din zonele de frontieră ale regiunii Kursk. La un moment dat, prețul contractului futures pentru septembrie a crescut cu 5,16%, ajungând la puțin sub 38,57 euro pe megawatt-oră, sau 442,45 dolari pe mia de metri cubi. Ulterior, creșterea s-a încetinit.

Tranzitul gazelor rusești prin sistemul de transport al gazelor din Ucraina se desfășoară în mod normal, a anunțat „Operatorul de transport din Ucraina” (OGTSU).

„Volumele sunt confirmate, fluxul fizic de gaze este păstrat”, au raportat operatorul Ucrainean.

Stația de măsurare a gazelor „Sudja” este un obiectiv cheie pentru livrările de gaze rusești către Europa prin Ucraina. În prezent, „Sudja” este singurul punct prin care gazele rusești ajung în Ucraina pentru a fi transportate către clienții europeni.

Volumele de tranzit ale gazelor rusești pe 7 august sunt de aproximativ 39,5 milioane de metri cubi, ceea ce reprezintă o scădere de 6,8% față de ziua precedentă (42,4 milioane de metri cubi).

În general, tranzitul gazelor rusești în 2024 rămâne la un nivel relativ stabil – 42-42,4 milioane de metri cubi pe zi. În primele 7 luni ale anului 2024, Ucraina a transportat 9 miliarde de metri cubi de gaze rusești.

În prezent, Gazprom livrează gaz în Republica Moldova care ajunge în regiunea stângă a Nistrului. Metanul este destinat producerii de energie electrică și funcționării industriei. Curentul este livrat în dreapta Nistrului, pentru care Chișinău achită lunar 20 milioane de dolari. Tiraspolul nu plătește pentru gazul livrat, iar datoria se ridică la peste 10 miliarde de dolari.

Ucraina a anunțat că din anul 2025 va sista tranzitul de gaz rusesc pe teritoriul său, iar Chișinău a spus că nu va obstrucționa livrările de gaz către regiunea transnistreană în cazul în care metanul va livrat prin altă parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #export #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.