Moldovagaz i-a blocat conturile companiei Termoelectrica. Energocom aruncă colacul de salvare

Termoelectrica s-a pomenit cu conturile blocate la solicitarea Moldovagaz. Astfel, orice operațiune pe care vrea să o facă o poate face doar cu permisiunea executorului judecătoresc și a Moldovagaz. Parlamentul a votat alocarea a 1,7 miliarde de lei companiei de stat Energocom, care va achita datoria cesionată la gaz a Termolectrica.

Există un risc sporit ca Republica Moldova să fie deconectată de la gaze. Or, Moldovagaz a venit cu solicitarea către Guvern. (…) La 24 noiembrie Guvernul a examinat soluții. Iar acest lucru necesită modificarea legii bugetului pentru anul 2021, care prevede alocarea celor 1,7 miliarde de lei companiei Energocom. Acest lucru va exclude sistarea gazelor și va susține fluxul de numerar la Moldovagaz pentru a achita plățile către Gazprom și de a îmbunătăți situația la Termoelectrica care contribuie la stabilitatea energetică a Republicii Moldova”, a explicat Dumitru Budianschi, ministrul Finanțelor în cadrul ședinței Parlamentului.

Ministrul Finanțelor susține că Energocom a fost indentificat ca un agent economic care ar menține stabilitatea energeetică a Republicii Moldova.

Guvernul nu poate interveni prin tranzacții economice. A fost gândit un instrument și acesta este Energocom. Dacă se achită direct anumite sume la Moldovagaz atunci operatorul de gaz poate trata sumele achitate la discreție și să acopere orice datorie. Or, cesionarea creanțelor Termoelectrica către Energocom exclude această situație. Prin urmare, suma alocată este direcționată către o datorie existentă și nu există riscul de a acoperi alte datorii”, a punctat Budianschi.

Budianschi dă asigurări că Energocom nu pierde acești bani, în condițiile în care rămâne cu creanța de la Termoelectrica și va fi stinsă în conformitate cu acest contract de cesiune a creanțelor.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

#gaz #datorie #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².