Moldovagaz i-a blocat conturile companiei Termoelectrica. Energocom aruncă colacul de salvare

Termoelectrica s-a pomenit cu conturile blocate la solicitarea Moldovagaz. Astfel, orice operațiune pe care vrea să o facă o poate face doar cu permisiunea executorului judecătoresc și a Moldovagaz. Parlamentul a votat alocarea a 1,7 miliarde de lei companiei de stat Energocom, care va achita datoria cesionată la gaz a Termolectrica.

Există un risc sporit ca Republica Moldova să fie deconectată de la gaze. Or, Moldovagaz a venit cu solicitarea către Guvern. (…) La 24 noiembrie Guvernul a examinat soluții. Iar acest lucru necesită modificarea legii bugetului pentru anul 2021, care prevede alocarea celor 1,7 miliarde de lei companiei Energocom. Acest lucru va exclude sistarea gazelor și va susține fluxul de numerar la Moldovagaz pentru a achita plățile către Gazprom și de a îmbunătăți situația la Termoelectrica care contribuie la stabilitatea energetică a Republicii Moldova”, a explicat Dumitru Budianschi, ministrul Finanțelor în cadrul ședinței Parlamentului.

Ministrul Finanțelor susține că Energocom a fost indentificat ca un agent economic care ar menține stabilitatea energeetică a Republicii Moldova.

Guvernul nu poate interveni prin tranzacții economice. A fost gândit un instrument și acesta este Energocom. Dacă se achită direct anumite sume la Moldovagaz atunci operatorul de gaz poate trata sumele achitate la discreție și să acopere orice datorie. Or, cesionarea creanțelor Termoelectrica către Energocom exclude această situație. Prin urmare, suma alocată este direcționată către o datorie existentă și nu există riscul de a acoperi alte datorii”, a punctat Budianschi.

Budianschi dă asigurări că Energocom nu pierde acești bani, în condițiile în care rămâne cu creanța de la Termoelectrica și va fi stinsă în conformitate cu acest contract de cesiune a creanțelor.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

#gaz #datorie #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.