(VIDEO) Pas cu pas în lumea afacerilor: Training-uri de business pentru moldoveni și ucraineni

16 Mai 2024, 14:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mai 2024, 14:51 // Actual //  bani.md

Peste 60 de moldoveni social-vulnerabili și refugiați ucraineni au participat la training-uri intensive privind inițierea unei afaceri, în Chișinău, Bălți și Edineț. Timp de 10 zile, participanții la training învață să creeze și să gestioneze propria afacere, fie că au deja o idee sau sunt în căutarea inspirației.

Training-urile fac parte din acțiunile proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, derulat de Helvetas Moldova și HEKS/EPER Moldova cu sprijinul Guvernului Elvețian. Clara Abdullah, ofițer de comunicare Helvetas Moldova, subliniază importanța acțiunilor cu impact economic pe termen lung atât pentru populația locală vulnerabilă, cât și pentru refugiații din Ucraina veniți să trăiască aici:

Noi ne-am propus să ajutăm persoanele vulnerabileși refugiații ca și categorie apartesă nu depindă de asistență umanitară, ci să fie împuterniciți, să capete încredere și capacități pentru a ajunge la prosperitate și la jobul care le trebuie. Aici vorbim despre un training care își propune să aducă oamenilor o nouă idee de a genera venituri”. 

Greta Hîncu, trainer de educație financiară, ne-a vorbit despre sesiunile interactive, în care participanții lucrează la propria idee de afacere și interacționează productiv cu ceilalți antreprenori în devenire:

Sunt sesiuni cu experiență practică pentru ei, pentru că lucrează asupra propriei idei de afaceri și în plus, creează foarte multe conexiuni cu alți participanți“.

La training-uri, participanții au învățat de la zero cum să își dezvolte propriul plan de afaceri și să își asume rolul de antreprenori independenți. Iryna Sinokos, originară  din Odesa, a participat la training-ul din Chișinău și se bucură că a avut ocazia de a-și dezvolta ideea de afaceri într-un mediu inclusiv și accesibil:

„Este foarte bine că training-ul este predat atât în rusă, cât și în română, și există sprijin din partea formatorilor.”

Toate training-urile de business au fost organizate în parteneriat cu Asociația pentru Formare Antreprenorială și Dezvoltare (AFAD), o organizație locală din Bălți, cu peste 20 de ani de experiență în sprijinirea afacerilor. Tatiana Puga, președinta AFAD, menționează cu mândrie colaborarea cu Helvetas Moldova și complexitatea proiectului, care le oferă beneficiarilor posibilitatea de a-și diversifica serviciile și oportunitățile economice: 

„Training-urile oferă posibilitatea să lărgim și să diversificăm serviciile care nu le oferim de obicei beneficiarilor noștri, în același timpsă fim alături de cei care se află în dificultate. Aici vorbesc și de refugiații din Ucraina și localnicii care sunt vulnerabili, oferindu-le un întreg pachet de servicii și oportunități economice.”

Cei mai dedicați și inspirați participanți au avut posibilitatea de a aplica la un grant de startup din partea Helvetas Moldova, pentru a păși cu dreptul în lumea antreprenoriatului. 

Training-urile de business sunt oferite în cadrul proiectului „Creșterea Rezilienței prin Angajare și Coeziune Socială”, implementat în consorțiu de Helvetas Moldova și HEKS/EPER Moldova, cu sprijinul Guvernului Elvețian. Partener strategic de implementare: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.