Moldovenii aflați la muncă în Rusia riscă să fie deportați dacă nu au actele în regulă. Vor primi și amenzi

Începând cu 1 ianuarie, moldovenii care se află la muncă în Federația Rusă riscă să fie deportați dacă nu au actele în regulă. Agenția rusească TASS scrie că cetățenii străini care vor munci ilegal în Rusia vor fi amendați cu până la cinci mii de ruble rusești (circa 1200 de lei, n.r.). Pe lângă amendă, vor fi deportați și li se va aplica interdicția de intrare pe teritoriul Federației Ruse. Pentru fiecare muncitor ilegal, patronul va fi amendat cu 800 de mii de ruble rusești (echivalentul a aproape 200 de mii de lei), transmite IPN.

Reprezentanții Ministerului rus de interne precizează că pe 31 decembrie expiră măsurile provizorii, introduse de președintele rus, care le permiteau cetățenilor străini să-și reglementeze statutul juridic pentru a munci legal, fără a părăsi teritoriul Federației Ruse.

Cetățenii din câteva state, inclusiv din Republica Moldova, au dreptul să solicite patentă fără a lua în considerare cerințele pentru termenul limită de depunere a documentelor și scopul declarat de intrare în Federația Rusă. Angajatorii care implică în munci cetățeni străini pot încheia cu aceștia contracte de muncă, iar timp de trei zile urmează să notifice organele teritoriale de resort. De asemenea, patronii trebuie să dețină un permis pentru a angaja muncitori străini.

#muncitori ilegali #acte #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.