Giganții auto și-au lăsat clienții pe tușă în anul 2021. Nemții se bucură de preţurile record pentru maşinile de lux

28 Dec. 2021, 17:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Dec. 2021, 17:48 // Actual //  bani.md

Giganții auto mondiali au produs în anul 2021 cu 10 mil. mașini mai puține față de cât au planificat. Cauza a fost problema lanțurilor de aprovizionare și deficitului de semiconductori, potrivit LMC Automotive.

Estimările arată că cel mai mult au avut de suferit producătorii de automobile din Europa. Aceștia au avut nevoie cel mai mult de microcomponente comparativ cu producătorii de pe alte continente. Europenii au produs cu 3 mil. automobile mai puțin față de estimări. Problemele de aprovizionare, potrivit LMC Automotive, din industria auto vor dura până în a doua jumătate a anului 2022. Iar penuria de semiconductori va continua până în 2023.

Totodată, Justin Cox, șeful grupului global de producție la LMS Automotive, a indicat că în ultima perioadă au existat temeiuri pentru prognoze mai optimiste cu privire la starea industriei. „Cred că industria auto începe să se descurce puțin mai bine cu provocările lanțului de aprovizionare. Producătorii nu doresc ca problemele să se repete”, a spus el.

Se estimează că producția de automobile va ajunge la 84,9 milioane de unități în 2021. Aceasta este o creștere cu 12% față de 2020, când blocajele au dat peste caă producția.

Totodată, constructorii auto germani s-au bucurat de preţuri record pentru modelele lor de lux în acest an, în contextul în care penuria de semiconductoare au restricţionat livrările de maşini către cele mai mari pieţe chiar în condiţiile unei creşteri puternice a cererii de consum, notează Financial Times.

Veniturile pe maşină în cazul BMW, Audi şi Mercedes-Benz au crescut în medie cu aproape 25% faţă de 2019, relevă o analiză realizată de banca Stifel pentru FT.

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.