Moldovenii folosesc leasingul pentru a lua mașini. Cât s-au îndatorat în 2020

În anul 2020 au fost acordate în leasing mijloace fixe în valoare de 1,4 miliarde lei, o valoare în scădere cu 412,3 milioane lei față de cea înregistrată în anul 2019. Partea preponderentă a mijloacelor fixe acordate în leasing au constituit mijloacele de transport în valoare de 1,3 miliarde lei (sau 93% din totalul mijloacelor fixe acordate în leasing), din care autoturismele au constituit 0,9 miliarde lei, se arată în cadrul unui comunicat al Biroului Național de Statistică.

Tabelul 1. Mijloace fixe acordate în leasing, mil. lei

	2016	2017	2018	2019	2020
Mijloace fixe acordate în leasing – total	1 231,5	1 426,6	1 583,4	1 812,6	1 400,3
mijloace de transport	1 086,2	1 335,6	1 516,7	1 611,0	1 303,3
maşini şi utilaje	88,5	54,8	23,9	144,7	78,8
clădiri şi construcţii speciale	56,4	36,2	26,6	18,3	13,8
alte mijloace fixe	0,4	0,0	16,2	38,6	4,4

În anul 2020 valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing cu termen de achitare de până la 3 ani au constituit 676,5 milioane de lei sau 48% din valoarea totală a mijloacelor fixe acordate în leasing. Valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing cu termen de achitare de la 3 până la 5 ani a constituit 710,3 milioanen de lei, mai mult de 5 ani – 13,5 milioane de lei (care a reprezentat respectiv 51% și 1% din valoarea totală a mijloacelor fixe acordate în leasing).

În anul 2020 valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing persoanelor fizice a constituit 734,5 milioane de lei (sau 53% din total); întreprinderilor şi organizațiilor – 663,9 milioane de lei (sau 47% din total).

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.