Moldovenii folosesc leasingul pentru a lua mașini. Cât s-au îndatorat în 2020

În anul 2020 au fost acordate în leasing mijloace fixe în valoare de 1,4 miliarde lei, o valoare în scădere cu 412,3 milioane lei față de cea înregistrată în anul 2019. Partea preponderentă a mijloacelor fixe acordate în leasing au constituit mijloacele de transport în valoare de 1,3 miliarde lei (sau 93% din totalul mijloacelor fixe acordate în leasing), din care autoturismele au constituit 0,9 miliarde lei, se arată în cadrul unui comunicat al Biroului Național de Statistică.

Tabelul 1. Mijloace fixe acordate în leasing, mil. lei

	2016	2017	2018	2019	2020
Mijloace fixe acordate în leasing – total	1 231,5	1 426,6	1 583,4	1 812,6	1 400,3
mijloace de transport	1 086,2	1 335,6	1 516,7	1 611,0	1 303,3
maşini şi utilaje	88,5	54,8	23,9	144,7	78,8
clădiri şi construcţii speciale	56,4	36,2	26,6	18,3	13,8
alte mijloace fixe	0,4	0,0	16,2	38,6	4,4

În anul 2020 valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing cu termen de achitare de până la 3 ani au constituit 676,5 milioane de lei sau 48% din valoarea totală a mijloacelor fixe acordate în leasing. Valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing cu termen de achitare de la 3 până la 5 ani a constituit 710,3 milioanen de lei, mai mult de 5 ani – 13,5 milioane de lei (care a reprezentat respectiv 51% și 1% din valoarea totală a mijloacelor fixe acordate în leasing).

În anul 2020 valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing persoanelor fizice a constituit 734,5 milioane de lei (sau 53% din total); întreprinderilor şi organizațiilor – 663,9 milioane de lei (sau 47% din total).

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.