Moldovenii își vor propriile regine! Producătorii vor să dezvolte material genetic autohton

Asociația producătorilor de regine de albine din Moldova „MoldApis” planifică să dezvolte în cel mult patru ani material genetic autohton pentru sectorul apicol din Moldova. Materialul genetic va avea caracteristici valoroase, va fi rezistent la boli și la schimbările climaterice și va fi capabil să substituie în totalitate importul de regine pentru apicultorii moldoveni. Asociația este susținută de Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova. În acest sens a fost procurat primul laborator și echipament special. În 2021, MoldApis a reușit să însămânțeze 100 de regine, ceea ce a permis formarea a circa 600 de familii de albine.

Însămânțarea artificială a albinelor este o etapă extrem de importantă în procesul de selecție, conservare și ameliorare a materialului genetic apicol. În acest context, anterior, proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (USAID APM) a oferit suport Asociației „MoldApis” la procurarea primului laborator și a echipamentelor necesare pentru însămânțare artificială a reginelor de albine.

Potrivit informațiilor, la mai bine de un an de la lansarea activității laboratorului, Petru Sacara, președintele asociației, afirmă că împreună cu un grup de apicultori dezvoltă un circuit închis de producere a reginelor productive și cu randament înalt pentru formarea familiilor de albine. Laboratorul este utilizat pentru însămânțarea artificială a reginelor de albine de rasa Carpatina, selecționate din familii cu caracteristici genetice deosebite. Împerecherea controlată a mătcilor preîntâmpină impurificarea rasei și permite identificarea reginelor cu trăsături excepționale care contribuie la sporirea sănătății familiilor și a productivității stupinei, sporind profitabilitatea afacerilor apicole.

Foto: Facebook/USAID

„Ne propunem ca în 3-4 ani să avem albina noastră „moldovenească”, și să substituim importul de regine de peste hotare”, afirmă Petru Sacara.

La prima etapă, MoldApis a reușit însămânțarea a 100 de regine, iar în anul 2021 au fost formate circa 600 de familii de albine noi. Apicultorii care au procurat regine susțin că au reușit să formeze familii de albine rezistente la boli și foarte productive, iar tot mai mulți apicultori sunt interesați să procure regine cu caracteristici genetice superioare. În acest scop, MoldApis a investit adițional în dezvoltarea bazei de producere a mătcilor de selecție și extinderea laboratorului.

Modelul de producere a materialului genetic de calitate pentru apicultori, dezvoltat de MoldApis cu suportul USAID APM, a fost preluat de Asociația Apicultorilor din stânga Nistrului care, în parteneriat cu Asociația Națională a Apicultorilor din RM (ANARM), a beneficiat din partea partenerilor de dezvoltare de asistență la procurarea unui laborator similar de însămânțare a reginelor.

Natalia Porhun, apicultoare și președintele Asociației Apicultorilor din stânga Nistrului, susține că selecția individuală este principială în creșterea raselor și liniilor de albine curate, iar mătcile astfel obținute au rate mari de producție de ouă și puiet de înaltă calitate, iar momentul începerii depunerii ouălor are loc în medie cu 4-5 zile mai devreme decât mătcile de împerechere naturală.

În Moldova sunt înregistrate circa 260 de mii de familii de albine, iar pentru ele, anual, sectorul apicol are nevoie de aproximativ 100 de mii de regine. Potrivit Programului Național de Dezvoltare a Apiculturii din Republica Moldova, până în 2025 cel puțin 50% din cererea anuală de material genetic pentru sectorul apicol din Moldova urmează să fie satisfăcut de materialul genetic autohton. În prezent în Moldova este omologată doar rasa de albine Carpatina. Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în Moldova sunt acreditate 12 ferme pentru producerea reginelor.

Foto: Facebook/USAID

#moldapis #regine #sectorul apicol #insamantare artificiala #albine #Apicultori #producatori #USAID

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.