Moldovenii își vor propriile regine! Producătorii vor să dezvolte material genetic autohton

17 Ian. 2022, 11:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
17 Ian. 2022, 11:21 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Asociația producătorilor de regine de albine din Moldova „MoldApis” planifică să dezvolte în cel mult patru ani material genetic autohton pentru sectorul apicol din Moldova. Materialul genetic va avea caracteristici valoroase, va fi rezistent la boli și la schimbările climaterice și va fi capabil să substituie în totalitate importul de regine pentru apicultorii moldoveni. Asociația este susținută de Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova. În acest sens a fost procurat primul laborator și echipament special. În 2021, MoldApis a reușit să însămânțeze 100 de regine, ceea ce a permis formarea a circa 600 de familii de albine.

Însămânțarea artificială a albinelor este o etapă extrem de importantă în procesul de selecție, conservare și ameliorare a materialului genetic apicol. În acest context, anterior, proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (USAID APM) a oferit suport Asociației „MoldApis” la procurarea primului laborator și a echipamentelor necesare pentru însămânțare artificială a reginelor de albine.

Potrivit informațiilor, la mai bine de un an de la lansarea activității laboratorului, Petru Sacara, președintele asociației, afirmă că împreună cu un grup de apicultori dezvoltă un circuit închis de producere a reginelor productive și cu randament înalt pentru formarea familiilor de albine. Laboratorul este utilizat pentru însămânțarea artificială a reginelor de albine de rasa Carpatina, selecționate din familii cu caracteristici genetice deosebite. Împerecherea controlată a mătcilor preîntâmpină impurificarea rasei și permite identificarea reginelor cu trăsături excepționale care contribuie la sporirea sănătății familiilor și a productivității stupinei, sporind profitabilitatea afacerilor apicole.

Foto: Facebook/USAID

„Ne propunem ca în 3-4 ani să avem albina noastră „moldovenească”, și să substituim importul de regine de peste hotare”, afirmă Petru Sacara.
La prima etapă, MoldApis a reușit însămânțarea a 100 de regine, iar în anul 2021 au fost formate circa 600 de familii de albine noi. Apicultorii care au procurat regine susțin că au reușit să formeze familii de albine rezistente la boli și foarte productive, iar tot mai mulți apicultori sunt interesați să procure regine cu caracteristici genetice superioare. În acest scop, MoldApis a investit adițional în dezvoltarea bazei de producere a mătcilor de selecție și extinderea laboratorului.
Modelul de producere a materialului genetic de calitate pentru apicultori, dezvoltat de MoldApis cu suportul USAID APM, a fost preluat de Asociația Apicultorilor din stânga Nistrului care, în parteneriat cu Asociația Națională a Apicultorilor din RM (ANARM), a beneficiat din partea partenerilor de dezvoltare de asistență la procurarea unui laborator similar de însămânțare a reginelor.
Natalia Porhun, apicultoare și președintele Asociației Apicultorilor din stânga Nistrului, susține că selecția individuală este principială în creșterea raselor și liniilor de albine curate, iar mătcile astfel obținute au rate mari de producție de ouă și puiet de înaltă calitate, iar momentul începerii depunerii ouălor are loc în medie cu 4-5 zile mai devreme decât mătcile de împerechere naturală.
În Moldova sunt înregistrate circa 260 de mii de familii de albine, iar pentru ele, anual, sectorul apicol are nevoie de aproximativ 100 de mii de regine. Potrivit Programului Național de Dezvoltare a Apiculturii din Republica Moldova, până în 2025 cel puțin 50% din cererea anuală de material genetic pentru sectorul apicol din Moldova urmează să fie satisfăcut de materialul genetic autohton. În prezent în Moldova este omologată doar rasa de albine Carpatina. Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în Moldova sunt acreditate 12 ferme pentru producerea reginelor.

Foto: Facebook/USAID

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.