Moscova contraatacă: Aplică embargo pentru merele moldovenești. Câte fructe ajung pe piața rusă

Serviciul Federal pentru Supravegherea Sanitară și Fitosanitară din Rusia (Rosselhoznadzor) a emis un anunț oficial prin care revine la restricțiile impuse în 2022 pentru importul de produse reglementate din Republica Moldova în Rusia. Măsurile vor intra în vigoare începând cu data de 4 decembrie 2023, după ce au fost descoperite mai multe obiecte de carantină în legumele și fructele moldovenești.

Restricțiile temporare la importul de produse vegetale din mai multe regiuni ale Moldovei au fost inițiate de Rosselhoznadzor începând cu 15 august 2022, din cauză că au fost descoperite mai multe obiecte de carantină în legumele și fructele moldovenești. În urma negocierilor cu fostul Partid Șor, Rusia a permis importul de fructe și legume moldovenești pentru doar trei companii din raionul Orhei, pe 7 octombrie 2022.

În perioada următoare, Federația Rusă a ridicat gradual embargoul pentru companiile din mai multe raioane ale țării, precum și din municipiile Chișinău, Bălți și regiunea autonomă Găgăuzia.

Cu toate acestea, recent, ministrul Agriculturii din Republica Moldova, Vladimri Bolea, a recunoscut că țara rămâne încă dependentă de piața rusă în ceea ce privește exportul de mere. El a afirmat că la începutul anului 2022, 98% din exporturile de mere din Republica Moldova ajungeau în Rusia, însă într-un an această dependență s-a redus la 68-69%, datorită extinderii exporturilor către alte piețe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.