Prețul petrolului și-a revenit din cădere, după reduceri de producție ale OPEC+ sub așteptări

Prețul petrolului a redus pierderile vineri, după ce a scăzut puternic în primele tranzacții și cu peste 2% joi, pe fondul percepției că reducerile voluntare ale producției de petrol convenite de producătorii OPEC+ au fost sub așteptări, scrie Reuters.

Contractele futures ale petrolului Brent pentru luna februarie au crescut cu 6 cenți, sau 0,1%, la 80,92 dolari pe baril până la ora 0820 GMT. Contractele futures pentru țițeiul american West Texas Intermediate au crescut cu 17 cenți, sau 0,2%, la 76,13 dolari.

OPEC+, care pompează peste 40% din petrolul mondial, se concentrează pe reducerea producției în condițiile în care prețurile au scăzut de la aproximativ 98 de dolari la sfârșitul lunii septembrie, pe fondul îngrijorărilor legate de o creștere economică mai slabă în 2024 și a așteptărilor privind un surplus de ofertă.

Arabia Saudită, Rusia și alți membri ai OPEC+ au convenit asupra unei reduceri voluntare a producției de 900.000 barili pe zi (bpd), pe lângă prelungirea reducerilor de producție de 1,3 milioane bpd deja în vigoare. Delegații discutaseră anterior despre noi reduceri ale producției de până la 2 milioane de bpd.

Goldman Sachs a declarat că prognoza sa din decembrie pentru Brent a fost “moderat înclinată” spre partea inferioară a intervalului estimat anterior, calificând mișcarea producătorilor de petrol drept un “răspuns temporar” și “dificil de implementat”.

“Piața începuse să pună preț pe o probabilitate mare de reduceri suplimentare, inclusiv o potențială reducere nevoluntară oficială și de durată mai lungă”, a declarat Goldman într-o notă de vineri, dar și-a menținut perspectiva de preț pentru 2024 din cauza unei încetiniri așteptate a creșterii ofertei din SUA și a ofertei scăzute a OPEC.

Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit, Kazahstan și Algeria s-au numărat printre producătorii care au declarat că reducerile, care s-au ridicat la 2,2 milioane de bpd în total, vor fi aplicate treptat după primul trimestru, dacă condițiile de piață vor permite acest lucru.

Separat, Brazilia a declarat joi că va adera la OPEC+ anul viitor, deși o astfel de mișcare nu ar obliga cea mai mare țară din America de Sud la reduceri de producție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol. pret #baril

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.