Motorina a devenit mai ieftină decât benzina, pe piețele internaționale. De ce nu este neapărat o veste bună

Motorina costă astăzi mai puțin decât benzina, pe plan internațional, pe fondul scăderii cererii de diesel. Analiștii spun însă să nu ne bucurăm prea mult, pentru că acest lucru poate prevesti o încetinire a economiilor.

Explicația principală este legată de creșterea producției și de reducerea consumului.

Acest lucru pare să reflecte o încetinire a creșterii economice globale, întrucât economiile funcționează de regulă cu diesel, carburant folosit cel mai mult în transporturile de marfă și industrie.

În plus, editorialistul John Kemp de la Reuters a scris recent că speculatorii instituționali și-au lichidat pozițiile pe motorină, pe măsură ce prețurile au început să scadă.

Acest declin, la rândul său, a fost rezultatul ajustărilor fluxurilor comerciale globale după șirul de atacuri ale navelor efectuate de Houthis din Yemen în Marea Roșie. A durat ceva timp pentru ca această ajustare să se finalizeze, dar acum pare a fi un fapt, iar acest fapt presează prețurile la motorină.

De asemenea, se pare că producția de motorină s-a accelerat, eliminând în mare măsură îngrijorările legate de o penurie, așa cum se estima toamna trecută. Cu toate acestea, nu se poate spune același lucru despre activitatea economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#diesel #economie #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.