Cum își ascunde Rusia tranzacțiile cu China, după ce Trezoreria SUA a avertizat băncile chineze cu sancțiuni

29 Apr. 2024, 09:58
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
29 Apr. 2024, 09:58 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Într-o încercare de a evita sancțiunile și dificultățile bancare, companiile rusești care fac afaceri cu China apelează tot mai mult la intermediari, generând o piață înfloritoare pentru aceștia. Potrivit a patru surse citate de Reuters, până la jumătate din tranzacțiile între cele două țări sunt acum gestionate de intermediari.

Îngrijorată de avertismentele Trezoreriei SUA cu privire la posibile sancțiuni, care ar putea afecta și pe cei care facilitează tranzacțiile cu Rusia, băncile chineze își restricționează tranzacțiile cu companiile rusești. În consecință, aceste companii se grăbesc să deschidă conturi la singura bancă rusă cu o sucursală în China, provocând un blocaj la VTB Shanghai.

Întârzierile și dificultățile în procesarea tranzacțiilor au determinat firmele să recurgă la intermediari, deși aceasta implică taxe ridicate și riscuri de confiscare a bunurilor în țări terțe.

Intermediarii, care provin din diverse jurisdicții considerate „prietenoase” cu Rusia, au devenit o soluție pentru companiile rusești, chiar și pentru cele sub sancțiuni occidentale. Aceștia percep comisioane substanțiale pentru fiecare tranzacție și există riscul ca bunurile să fie confiscate în cazul implicației țărilor terțe.

Cu toate acestea, utilizarea intermediarilor nu este lipsită de riscuri, iar unele plăți gestionate de aceștia pot fi refuzate de băncile chineze. Mai mult, caracterul mai puțin oficial al tranzacțiilor poate duce la dificultăți în recuperarea banilor de către companiile rusești.

Cu toate acestea, unele companii au găsit succes în utilizarea intermediarilor pentru a efectua plăți și transferuri de fonduri, evitând astfel procedurile greoaie de conformitate. În ciuda acestor eforturi, unele surse sunt pesimiste cu privire la rezolvarea problemelor, exprimând îndoiala că Rusia ar fi o prioritate pentru băncile chineze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Iun. 2026, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Iun. 2026, 17:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!