Motorina trece de 32 de lei: noi reguli de vânzare, anunțate de ANRE

Motorina se scumpește brusc și ajunge la 32,10 lei/litru în perioada 28–30 martie, în creștere cu 1,10 lei, potrivit unui comunicat al Agenției Naționale pentru Reglementări în Energetică (ANRE). În același timp, benzina COR 95 va costa 29,53 lei/litru, cu 11 bani mai mult.

Decizia vine în contextul stării de urgență și al unor măsuri aprobate de Guvern pentru a preveni problemele de aprovizionare cu motorină.

„Această măsură permite ajustarea mai operativă a prețurilor de comercializare cu amănuntul a motorinei în funcție de cotațiile internaționale, care în prezent înregistrează fluctuații zilnice semnificative, de până la 130 USD/tonă”, se arată în comunicatul ANRE.

Instituția precizează că situația este agravată de reducerea stocurilor de motorină până la aproximativ 7 zile de consum, ceea ce pune presiune suplimentară pe importatori.

În acest context, autoritățile au decis modificarea mecanismului de calcul al prețurilor la motorină, astfel încât acestea să fie ajustate mai rapid la evoluțiile externe. Pentru benzină, mecanismul rămâne neschimbat, în condițiile unor stocuri suficiente.

Totodată, ANRE menționează că a fost permisă comercializarea motorinei premium (aditivate) la preț plafonat, în cazul în care motorina standard nu este disponibilă, pentru a evita sistarea vânzărilor în unele stații.

„Măsura menționată nu este o obligație. Astfel, operatorii vor putea decide, în mod independent, dacă continuă să comercializeze motorina aditivată la preț plafonat pe perioada lipsei produsului standard.. Măsura are drept scop evitarea sistării vânzărilor de motorină în stațiile care dispun doar de produs premium”, mai precizează instituția.

De asemenea, compania „Lukoil” va putea utiliza mijloacele financiare din conturile sale din Republica Moldova exclusiv pentru achiziția de produse petroliere necesare aprovizionării rețelei proprii de stații: ”Astfel, se urmărește creșterea gradului de aprovizionare cu produse petroliere a rețelei de stații de alimentare ”Lukoil” și ca urmare, reducerea presiunii asupra celorlalte rețele de distribuție și a pieței de vânzări cu amănuntul în general”.

ANRE subliniază că măsurile sunt temporare și se aplică doar pe durata stării de urgență, în contextul presiunilor generate de situația internațională asupra pieței petroliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#criză energetiă #32 lei #motorina #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.