Munteanu, despre terminalul petrolier de la Aeroport: E ciudat că o structură strategică a ajuns într-un monopol

23 Dec. 2025, 09:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Dec. 2025, 09:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Premierul Alexandru Munteanu a oferit explicații privind situația terminalului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, aflat în gestiunea companiei Lukoil, în contextul deciziei autorităților de a readuce infrastructura sub controlul statului. În cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, oficialul a vorbit despre modul în care a fost preluată infrastructura, angajamentele investiționale nerespectate și riscurile apărute în ultimii ani.

Potrivit lui Munteanu, Lukoil a preluat infrastructura aeroportuară în anul 2005, într-un proces care ridică semne de întrebare. „Lukoil a preluat activele, vorbim de aeroportul internațional Chișinău, de acea infrastructură care a fost creată. Era un jucător major atât pe piața de retail, cât și pe piața angro”, a declarat oficialul.

El a afirmat că compania nu și-ar fi respectat angajamentele asumate. „Lukoil și-a sumat responsabilități pentru acest proces de investiții, pe care, așa cum au constatat, nu au fost respectate. Este responsabilitatea Procuraturii și a instanțelor de investigare să vadă ce s-a întâmplat acolo”, a spus Munteanu.

Alexandru Munteanu a precizat că autoritățile analizează atât faptele din trecut, cât și evoluțiile recente. „Noi ne uităm și la o cronologie mai recentă, din momentul în care Trezoreria Statelor Unite a impus sancțiuni asupra companiei de bază Lukoil și dacă Lukoilul local a respectat condițiile care au fost impuse”, a explicat acesta.

Potrivit oficialului, după impunerea sancțiunilor au fost constatate noi nereguli. „În perioada recentă s-au încălcat mai multe lucruri. Lukoil Moldova ne-a comunicat că nu poate satisface condițiile impuse prin aceste sancțiuni și, în momentul în care noi am constatat că există un pericol, statul este obligat să reacționeze”, a declarat el.

Munteanu a calificat drept problematic faptul că o infrastructură strategică a ajuns într-o poziție de monopol privat. „Mi se pare foarte ciudată situația când o structură strategică, cum este Aeroportul Internațional Chișinău, a fost practic transferată într-un monopol al unui jucător privat terț”, a spus acesta.

Oficialul a subliniat că, indiferent de opiniile despre activitatea companiei, regulile trebuie respectate. „Erau multe discuții dacă Lukoil a făcut mai mult bine sau rău, dar legile trebuie respectate și regulile trebuie respectate, iar noi, ca Guvern, îndeplinim inclusiv condițiile internaționale”, a menționat Munteanu.

Referindu-se la eventuale despăgubiri, Alexandru Munteanu a amintit prețul privatizării. „Prețul la care s-a privatizat mi se pare foarte scăzut. Vorbim de 10 milioane de lei în 2005, ceea ce nici atunci nu era o sumă colosală pentru o asemenea infrastructură monopolistă”, a declarat acesta.

Întrebat despre posibile litigii sau reacții externe, inclusiv de la Moscova, Munteanu a spus că Guvernul se pregătește pentru toate scenariile. „Este o situație care poate fi atacată în judecată, iar noi ne consultăm cu avocații și ne pregătim de contramăsuri. Suntem convinși că acționăm conform legislației Republicii Moldova și legislației internaționale. Cu siguranță vom apăra interesele strategice ale Republicii Moldova”, a conchis Munteanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.