Tensiune printre marii evazioniști și politicienii culiocari! Spaima corupților din UE în vizită la Maia Sandu

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi vine într-o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 11-14 iulie, potrivit informațiilor Delegației Uniunii Europene de la Chișinău.

Kovesi va avea mai multe întrevederi cu reprezentanți ai guvernării, dar și cu președintele Maia Sandu.

În ianuarie 2021, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit la Bruxelles cu procurorul-șef a Parchetului European, Laura Codruța Kovesi. Maia Sandu spunea atunci că vrea să colaboreze cu instituția europeană pentru a impulsiona reformele din sistemul justiției în Republica Moldova.

Printr-un acord comun din 16 octombrie 2019, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au numit-o pe Laura Codruţa Kovesi drept prima şefă a Parchetului European. Totodată, Consiliul Uniunii Europene, prin decizia din 27 iulie 2020, i-a numit pe primii procurori europeni ai Parchetului European.

Laura Codruţa Kovesi a ocupat funcția de procuroră-șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România din 2013 până în 9 iulie 2018. Înainte de această funcție, Kovesi a fost procuroră la Sibiu și procuroră generală a României. La data numirii, în 2006, Kovesi a fost prima femeie și cel mai tânăr procuror general din istoria României. Ea este, de asemenea, după decembrie 1989, singurul procuror general care și-a dus mandatul până la capăt.

Autorităile au declarat război corupților. Iar în data de 10 iulie la Procuratura Anticorupție a fost numită Veronica Drăgălin.

După înaintare, deputata PAS, Olesea Stamate și-a exprimat speranța că Drăgălin va face ordine la Procuratura Anticorupție și va avansa pe investigarea dosarelor de rezonanță, inclusiv prin colaborarea cu oficiul procurorului european și cu procuraturilor din alte state, și să elibereze această instituție de procurorii compromiși, care încă mai sunt acolo, și care nu vor mai rezista mult odată ce regulile de joc se vor schimba.

Veronica Dragalin este reprezentantă a diasporei, jurist de profesie, în prezent, procuror adjunct al Statelor Unite.

Potrivit CV-ului, aceasta deține o vastă experiență în investigații internaționale, inclusiv pentru încălcarea legii privind corupția în străinătate (FCPA), solicitări conform tratatuluide asistență judiciară reciprocă (MLAT), și solicitări de la Interpol, precum și experiență în instanțe de judecată cu juriu și cu judecător, și procese de apel, inclusiv informare și argumentare orală înaintea Curții de Apel a Circuitului Nouă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kovesi #coruptie #vizita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.