Foametea terorizează omenirea! Mai multe state se confruntă cu o lipsă acută de alimente pe fundalul scumpirilor

Potrivit raportului FAO privind Perspectivele producției de cereale și situația alimentară, publicat de Sistemul Global de Informare și Avertizare Timpurie al FAO (GIEWS) , 46 de state, inclusiv 33 din Africa, 10 din Asia, două din America Latină și Caraibe și una din Europa au nevoie de asistență externă pentru alimente. Această listă include acum Ucraina, unde războiul a dus la un număr semnificativ de persoane strămutate, și Sri Lanka, care se confruntă cu o criză multidimensională care a dus la prețuri ridicate și la lipsuri severe de produse esențiale.

Prognoza FAO pentru producția totală de cereale a grupului de Țări cu Venituri Mici și Deficit de Alimente (LIFDC) în 2022 este fixată la 187,8 milioane de tone, o creștere marginală în comparație cu media pe ultimii cinci ani și cu anul precedent, se arată în raport.

Barometrul prețurilor la produsele alimentare la nivel mondial a scăzut ușor în iunie pentru a treia lună consecutivă, informează Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Indicele FAO al prețurilor la alimente a fost în medie de 154,2 puncte în luna iunie 2022, în scădere cu 2,3% față de luna mai. Indicele, care urmărește modificările lunare ale prețurilor internaționale pentru un coș de mărfuri alimentare comercializate în mod obișnuit, a rămas, totuși, cu 23,1% mai mare decât în luna iunie 2021.

Indicele FAO al prețurilor la alimente arată o scădere a prețurilor la nivel internațional pentru cereale, uleiurile vegetale și zahăr, în timp ce prețurile la carne și produsele lactate au crescut.

Indicele FAO al prețurilor la cereale a fost în medie de 166,3 puncte în luna iunie, în scădere cu 4,1% față de mai, dar totuși cu 27,6% peste valoarea sa din iunie 2021. Prețurile internaționale la grâu au scăzut cu 5,7 la sută în luna iunie, dar au rămas cu 48,5 la sută peste valoarea sa de acum un an. Scăderea prețurilor în luna iunie a fost determinată de disponibilitatea sezonieră din noile recolte în emisfera nordică, de condițiile îmbunătățite ale culturilor în unele țări producătoare majore și de perspectivele de producție mai mari în Federația Rusă. Prețurile internaționale ale cerealelor secundare au scăzut, de asemenea, cu 4,1 la sută, dar au crescut în continuare cu 18,4 la sută față de valorile anului precedent. Prețurile la nivel international la porumb au scăzut cu 3,5% față de luna precentădin cauza disponibilităților sezoniere crescute în Argentina și Brazilia și a îmbunătățirii condițiilor de recoltă din Statele Unite ale Americii.

Indicele FAO al prețurilor la uleiurile vegetale a fost în medie de 211,8 puncte în luna iunie, în scădere cu 7,6 la sută față de luna precedentă. Prețurile mondiale la uleiul de palmier au scăzut din cauza creșterii sezoniere a producției în principalele state producătoare și a perspectivelor de creștere a proviziilor din Indonezia. Între timp, prețurile mondiale la uleiurile de floarea soarelui și de soia au scăzut din cauza cererii reduse de import la nivel mondial ca urmare a creșterii costurilor.

Indicele FAO al prețurilor la zahăr a fost în medie de 117,3 puncte în luna iunie, în scădere cu 2,6% față de mai, marcând al doilea declin lunar consecutiv și atingând cel mai scăzut nivel din luna februarie, fiind influențat de perspectivele uneioferteîmbunătățite la nivel mondial. De asemenea, încetinirea creșterii economice globale a avut impact asupra cererii și prețurilor internaționale la zahăr.

„Deși Indicele FAO al prețurilor la alimente a scăzut în luna iunie pentru a treia lună consecutivă, acesta a rămas aproape de maximul istoric înregistrat în luna martie a acestui an. Factorii care au determinat creșterea prețurilor la nivel global sunt încă activi, în special cererea puternică la nivel mondial, vremea nefavorabilă în unele state majore, costurile ridicate pentru producție și transport și întreruperile lanțului de aprovizionare din cauza COVID-19, agravate de incertitudinile care decurg din războiul din Ucraina”, a declarat Máximo Torero Cullen, economistul șef al FAO.

Între timp, Indicele FAO al prețurilor la carne a înregistrat o medie de 124,7 puncte în luna iunie, în creștere cu 1,7% față de luna mai, stabilind un nou record și depășind cu 12,7% valoarea din iunie 2021. Prețurile mondiale pentru toate tipurile de carne au crescut, cele pentru carnea de pasăre înregistrând o creștere bruscă și atingând un maxim istoric, din cauza condițiilor de aprovizionare redusă la nivel global, afectate de războiul din Ucraina și de focarele de gripă aviară din emisfera nordică.

Indicele FAO al prețurilor la produsele lactate a fost în medie de 149,8 puncte în luna iunie, în creștere cu 4,1% față de mai și cu 24,9% peste valoarea sa din iunie 2021. În luna iunie, prețurile internaționale ale tuturor produselor lactate au crescut. Prețurile la brânzeturi au crescut cel mai mult, susținute în principal de o creștere a cererii de import pentru livrări imediate, pe fondul îngrijorărilor pieței cu privire la disponibilitatea ofertei la sfârșitul anului. Prețurile mondiale ale laptelui praf au crescut din cauza cererii puternice de import și a proviziilor limitate la nivel global.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#foaamete #alimente #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația fiscală elenă va invita peste 20.000 de contribuabili greci să explice cum reușesc să cheltuiască mai mult decât câștigă la începutul anului 2024, în condițiile în care verificările încrucișate extinse la peste 3,8 milioane de contribuabili cu venituri declarate sub 10.000 de euro au dus la depistarea unor discrepanțe între venituri și cheltuieli, scrie Kathimerini.

Contribuabilii în cauză vor fi nevoiți să ofere câteva detalii fiscului, întrucât surse din Ministerul Economiei și Finanțelor Naționale și din administrația fiscală afirmă că este imposibil să trăiești, de exemplu, cu 250.000 de euro pe an și să declari un venit de 10.000 de euro.

Potrivit informațiilor, în această etapă, administrația fiscală a solicitat mai multe detalii de la instituțiile bancare, deoarece în unele cazuri discrepanțele înregistrate sunt uluitoare. De exemplu, au fost identificați unii contribuabili cu venituri zero, care, pe baza datelor bancare, prezintă cheltuieli mari prin intermediul cardurilor, având în același timp remitențe mari în conturile pe care le dețin în străinătate.

După finalizarea verificărilor suplimentare, unii contribuabili vor primi o fișă de verificare, iar altora li se va cere să demonstreze că nu există încălcări fiscale.

Cei care nu vor reuși, se vor confrunta cu verificări pentru veniturile și cheltuielile pe cinci ani, în timp ce vor fi aplicate impozitele și amenzile prevăzute în cazurile de ascundere a materiei impozabile.

După cum a spus șeful Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), Giorgos Pitsilis, un total de 80 de milioane de date au fost încrucișate în 3,8 milioane de declarații fiscale pentru 2022 cu venituri familiale anuale de până la 10.000 de euro. Au fost identificați în total 440.000 de contribuabili cu discrepanțe, dintre care 420.000 aveau discrepanțe minore și pot fi verificați într-o a doua fază.

Prin compararea veniturilor declarate cu costul vieții, înregistrat electronic, AADE a urmărit să îi identifice pe cei care își ascund veniturile reale. Datele din conturile bancare, plățile cu cardul, facturile de electricitate, telefonia mobilă și o serie de informații privind diverse plăți au fost comparate cu veniturile declarate de contribuabili.