"Mussolini în fustă" ar putea deveni prima femeie premier din istoria Italiei. Cine este Giorgia Meloni, vedetă disco

Pentru prima dată în istoria Italiei de la 1924 încoace, când Partidul Național Fascist condus de Benito Mussolini a venit la putere, un partid naționalist cu elemente neofasciste se află pe primul loc în preferințele alegătorilor.

Partidul de extremă dreaptă Fratelli d’Italia (Frații Italiei) condus de Giorgia Meloni, are 23,7% în sondaje, fiind pe primul loc, și ar putea da prima femeie premier din istoria Italiei.

Este urmat de Partito Democratico (Partidul Democrat) condus de Enrico Letta (fost premier), partidul de centru-stanga are 22,7%. Lega, un partid populist eurosceptic de extrema dreapta, condus de Matteo Salvini, a început să stea prost în sondaje, având 15,4%, urmat de partidul de centru Mișcarea Cinci Stele, condus de Giuseppe Conte, tot un partid populist eurosceptic, care are 11,9%.

Lega avea 30%, fiind pe primul loc in preferintele votantilor, dar popularitatea i-a scazut enorm, cel mai probabil pentru ca Matteo Salvini, supranumit Il Capitano, sustinator al lui Vladimir Putin, si care era candva cotat ca cel mai extremist si mai puternic politician al Italiei, n-a dat randament in functia de vicepremier pe care o ocupa din iunie 2018.

În urmă cu trei ani, cuvintele Giorgiei Meloni, vedeta în devenire a dreptei naționaliste a Italiei, au ajuns să fie puse pe ritmuri muzicale și auzite pe ringurile de dans ale țării. Un discurs în care s-a descris ca fiind „o femeie, o mamă, o italiană și o creștină” a fost preluat de câțiva DJ nemulțumiți de părerile ei despre căsătoria gay; i-au eșantionat cuvintele, le-au amestecat și le-au pus pe ritm de dans.

Însă efectul a fost invers: cântecul a urcat în topuri și, în loc să o discrediteze pe Meloni, i-a adăugat popularitate, scrie The Times. „Cântecul a fost prea bun și prea dansabil”, și-a amintit ea mai târziu. „Ceea ce trebuia să fie o armă împotriva ideilor mele a devenit, în mod paradoxal, o modalitate puternică de a le amplifica și de a le răspândi,” a glumit ea.

Giorgia Meloni, “o Mussolini în variantă feminină”?

Giorgia Meloni, născută în 1977, de profesie jurnalist, s-a alăturat “Frontului Tineretului” al partidului neofascist MSI pe când era o elevă de 15 ani, pentru a trimite un semnal împotriva terorii de extremă-stânga din acei ani din Italia.

Ulterior, a condus uniunea studențească a partidului de extremă dreapta “Alianța Națională” și a fost aleasă în Camera Deputaților a Parlamentului italian în 2006. În 2008, a devenit cel mai tânăr ministru al Italiei. La 31 de ani, a preluat portofoliul Tineretului în guvernul lui Silvio Berlusconi. În urmă cu zece ani, Giorgia Meloni a fondat organizația “Frații Italiei”, pe care o prezidează din 2014. În 2020, ea a preluat și președinția familiei de partide europene “ECR”, din care face parte, între altele, partidul de guvernământ polonez PiS.

#premier #Italia #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.