„Muzeul corupției” de la Leova! În opt luni se va cunoaște cine și cât a furat la construcția drumului

În șapte-opt luni vom avea rezultatele expertizei construcției drumului de Leova-Bumbăta și vom ști exact cât a costat, cât s-a cheltuit, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, Octavian Iachimovschi procurorul-adjunct al Procuraturii Anticorupție.

„A fost solicitată o expertiză în construcției a drumului de la Leova Bumbăta, care fusese planificată pentru a fi efectuată în 2027, dar există o procedură de urgentare. Am solicitat urgentarea. Probabil că rezultatele expertizei vor fi cunoscute undeva în 7-8 luni. Expertiza în construcții a fost necesară deoarece este un domeniu impropriu procurorilor”, a punctat Iachimovschi.

Iachimovschi a spus că se va ști cu exactitate cât s-a cheltuit, cât costă de fapt prețul construcției unui astfel de drum. „Vorbim despre un dosar în care bănuielile noastre se referă la un domeniu specific, domeniu construcțiilor. Procurorul nu se poate expune pe domenii care sunt în propriei lui”.

„Domenii care sunt în improprii unui procuror sau unui oficial de urmărire penală necesită dispunerea unei expertize, ceea ce am și făcut și noi. În dosar sunt vizate două persoane. Este vorba despre Sergiu Bejan (șeful ASD n.a) și o persoană din domeniu privat”, a mai spus Iachimovschi.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iachimovschi #contructie #bumbata #leova #drum #coruptie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.