Naționalizarea Moldovagaz. Ce spune șeful companiei

Orice companie poate fi procurată, naționalizată de către stat. Există legea cu privire la expropriere, a explicat șeful Moldovagaz, Vadim Ceban posibilitatea naționalizării Moldovagaz.

Teoretic este posibil, trebuie să fie achitat costul de la cine se expropriază. În cazul exproprierii trebuie să fie luate în calcul toate costurile, inclusiv datoria care în prezent este de 620 mil. USD”, a mai spus Ceban.

În contextul crizei gazelor în care s-a pomenit Republica Moldova în anul 2021, mai mulți politicieni au venit cu ideea naționalizării companiei Moldovagaz. Însă experții atenționează asupra riscurilor și costurilor de miliarde pentru naționalizarea operatorului de gaze din Republica Moldova.

În prezent, deși Moldovagaz deține monopolul în sectorul gazelor naturale, întreprinderea este în situație de faliment, adică datoriile depășesc de câteva ori valoarea patrimoniului. Principala cauză este schema contractuală prin care furnizorul din Republica Moldova livrează gaze în regiunea transnistreană fără ca acest gaz să fie achitat. Ca rezultat, Moldovagaz continuă să acumuleze datorii enorme față de concernul Gazprom, care astăzi depășesc suma de 7,5 miliarde de dolari SUA. Această schemă contractuală de livrare a gazelor „pe datorie” este folosită de Gazprom pentru legalizarea finanțării autorităților separatiste din stânga Nistrului.

Oficial Gazprom deține 50% din Moldovagaz, dar concernul rus administrează și cota de 13,44% a regiunii separatiste. În consecință, Gazprom are 63,44% din Moldovagaz, care însă nu-i oferă și controlul deplin asupra companiei.

Valoarea investiției Gazprom este estimată la 145 de milioane de dolari, rezultată din transformarea datoriilor acumulate de Moldova până în anul 1998 la consumul de gaze naturale, în acțiuni (50%) ale companiei Moldovagaz. Aceasta a fost o investiție făcută pe hârtie. Gigantul Gazprom este deocamdată și singurul furnizor de gaze al Republicii Moldova, asigurând practic 100% din necesarul de gaze al țării.

Controlul asupra Moldovagaz îi oferă Gazprom-ului și controlul asupra sistemului de transport și distribuție a gazelor, iar luând în calcul și datoriile enorme de 500 de milioane de dolari ce îi revin Chișinăului și circa cinci miliarde de dolari ale regiunii separatiste, atunci influența gigantului rus asupra economiei moldovenești este extrem de mare.

#naționalizare #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.