„Negustorul morții” a primit un mandat în adunarea legislativă a regiunii Ulyanovsk

Viktor Bout, eliberat recent dintr-o închisoare americană, a obținut un mandat în adunarea legislativă a regiunii Ulyanovsk, potrivit comisiei electorale regionale citată de TASS.

Viktor Bout a primit mandatul de deputat pe lista de partid a Partidului Liberal Democrat (LDPR). Acesta s-a alăturat Partidului Liberal Democrat pe 12 decembrie 2022, în timpul unui miting dedicat aniversării a 33 de ani a partidului.

Potrivit comisiei electorale, LDPR a obținut 13,56% din voturi în alegerile pentru adunarea legislativă a regiunii Ulyanovsk. Rusia Unită a obținut 49,91% din voturi, Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 16,96%, iar Comuniștii Rusiei au primit 7,52%. Partidele „O Rusie Justă – Pentru Adevăr” și „Oameni Noi” au obținut 5,15%, respectiv 4,48%. În circumscripțiile cu un singur mandat, 16 reprezentanți ai Rusiei Unite au câștigat, împreună cu un membru al LDPR și un candidat independent.

Viktor Bout a fost arestat în 2008 în Thailanda la cererea Statelor Unite și a fost acuzat de vânzarea ilegală de arme și sprijinirea terorismului. După extrădarea sa în Statele Unite, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare în 2012. Bout nu și-a recunoscut vinovăția în mod categoric. El s-a întors în Rusia pe 8 decembrie 2022, după un schimb de prizonieri la aeroportul din Abu Dhabi între autoritățile ruse și americane, care a implicat și jucătoarea de baschet Brittney Greiner. Ambii au fost grațiați și nu vor mai trebui să își ispășească pedeapsa în țările lor de origine.

Obținerea unui mandat de deputat marchează un nou capitol în viața lui Viktor Bout, care a devenit cunoscut drept „Negociatorul Morții” datorită acuzațiilor sale legate de traficul de arme și implicarea în conflicte armate din întreaga lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bout #deputat #mandat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Blocarea și perturbarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră ar putea redirecționa o parte din fluxurile de mărfuri spre Republica Moldova, România și porturile dunărene. Economistul Iurie Rija avertizează că țara noastră poate deveni atât un coridor alternativ de tranzit, cât și un nou punct de congestie regională.

Potrivit economistului, limitarea transportului maritim obligă exportatorii ucraineni să caute rute terestre. Presiunea este deja vizibilă la frontiera dintre Ucraina și Polonia, unde aproximativ 4.306 camioane se află în așteptare. Acestea reprezintă aproape 87% din cozile raportate la punctele de trecere analizate.

Cea mai dificilă situație este înregistrată la punctul Yahodyn–Dorohusk, aflat pe traseul Kyiv–Kovel–Chełm–Lublin–Varșovia. Acolo așteaptă aproximativ 1.357 de camioane, iar timpul estimat pentru traversarea frontierei a ajuns la șase zile și 11 ore.

„Problema nu mai este doar dacă marfa poate fi transportată, ci în cât timp și la ce cost poate ajunge la destinație”, afirmă Iurie Răja.

Un camion blocat aproape o săptămână efectuează mai puține curse lunare, în timp ce transportatorul suportă costuri suplimentare pentru staționare, șofer și funcționarea vehiculului. Cheltuielile sunt ulterior incluse în tariful de transport și, în cele din urmă, în prețul mărfurilor.

Efectul este deosebit de puternic în cazul exporturilor agricole, unde marjele comerciale sunt reduse. Fiecare zi suplimentară de tranzit poate diminua competitivitatea cerealelor ucrainene pe piața europeană.

Deși Yahodyn–Dorohusk nu este un punct de tranzit direct pentru Republica Moldova, economistul consideră că blocajul reprezintă un semnal privind presiunea care s-ar putea redistribui spre sud.

Dacă ruta poloneză ajunge la saturație, iar porturile ucrainene continuă să funcționeze cu o capacitate limitată, operatorii ar putea redirecționa mărfurile prin România, Republica Moldova și porturile de la Dunăre.

Poziția geografică plasează Republica Moldova între fluxurile de mărfuri care pot coborî din centrul și vestul Ucrainei și infrastructura portuară din România. Una dintre rutele posibile este direcția Giurgiulești–Galați–Constanța.

„Când porturile pierd capacitate, presiunea trece pe șosele și calea ferată. Când un coridor terestru se aglomerează, marfa caută următorul coridor disponibil”, explică economistul.

În aceste condiții, Republica Moldova ar putea beneficia de creșterea activității de tranzit, dar riscă și să se confrunte cu blocaje dacă volumele suplimentare vor depăși capacitatea punctelor de frontieră, a căii ferate, a terminalelor logistice și a infrastructurii de la Dunăre.

Potrivit lui Rija, autoritățile trebuie să privească aglomerația de la frontiera polono-ucraineană ca pe un avertisment timpuriu privind posibila redistribuire a fluxurilor logistice în regiune, nu ca pe o problemă izolată aflată la sute de kilometri de Republica Moldova.