Nemții au renunțat la petrolul lui Putin! Kazahstan este gata să-și crească livrările. A cerut rezervarea capacităților

Transneft, compania care deţine monopolul asupra conductelor petroliere din Rusia, a dezvăluit că firma kazahă KazTransOil a cerut rezervarea unor capacităţi de 1,2 milioane de tone pentru conducta Drujba în 2023, în ideea de a putea să livreze o cantitate suplimentare de petrol către Germania, a anunţat joi agenţia de presă RIA Novosti.

Uniunea Europeană a promis că va înceta să mai cumpere ţiţei rusesc via rutele maritime, începând cu data de 5 decembrie, în cadrul sancţiunilor impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.

Deşi conducta petrolieră Drujba (Prietenia) este exceptată de la sancţiuni, rafinăriile germane de la Leuna şi Schwedt, care sunt conectate la conducta Drujba, nu au mai comandat petrol rusesc pentru 2023, a informat anterior Ministerul german al Economiei. Oficialii de la Berlin s-au declarat încrezători că petrolul kazah, care ar urma să ajungă în Germania prin conducta Drujba via Polonia, va putea înlocui ţiţeiul rusesc rafinat la Schwedt.

Potrivit RIA Novosti, grupul rus Transneft a precizat că firma KaztTransOil, transportatorul naţional de petrol din Kazahstan, a cerut autorizaţia de a livra o cantitate suplimentară de 300.000 de tone de petrol în primul trimestru al anului următor. Solicitarea KaztTransOil va trebui să fie aprobată de Ministerul rus al Energiei.

KazTransOil JSC este o subsidiară a KazMunayGas, compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan, care deţine 90% din acţiunile KazTransOil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drujba #Kazahstan #conductă #petrol #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sporuri cu caracter specific pentru angajații din Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național Anticorupție și Centrul Național de Management al Crizelor sunt prevăzute într-un proiect de hotărâre care modifică cadrul de aplicare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din data de 19 ianuarie.

Potrivit proiectului, sporurile vor fi acordate personalului cu statut special implicat direct în activități speciale de investigații și urmărire penală, prevenirea și combaterea corupției, inclusiv a corupției sistemice și la nivel înalt, recuperarea bunurilor infracționale, precum și în managementul crizelor la nivel național.

„Modificările urmăresc corelarea și reflectarea, la nivel de normă secundară, a dreptului personalului cu competențe specifice de a beneficia de sporuri cu caracter specific, în limitele stabilite de lege”, se arată în nota de fundamentare.

Totodată, documentul subliniază că sporurile nu vor fi acordate automat, ci doar personalului antrenat nemijlocit în activitățile respective, în funcție de rolurile și responsabilitățile exercitate. „Sunt indicate funcțiile și criteriile pentru care urmează a fi achitat sporul cu caracter specific, în corespundere cu competențele deținute”, mai menționează Ministerul Finanțelor.

În paralel, proiectul prevede și majorarea plății compensatorii minime pentru angajații din sectorul bugetar de la 5 500 la 6 300 de lei, ca urmare a creșterii salariului minim pe țară începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura are scopul de a garanta un nivel minim de venit pentru personalul bugetar cu normă întreagă.

Impactul financiar al modificărilor este estimat la circa 293,4 milioane de lei anual, sumele fiind prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026. Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și se va aplica începând cu salarizarea aferentă lunii ianuarie 2026.