Nemții, pe muchie de cuțit! Avertizează cu privire la oprirea industriei în cazul în care gazele ruseşti vor fi oprite

Germania ar putea fi nevoită să reducă sau chiar să oprească capacităţile industriale dacă acordul de tranzit de gaze al Ucrainei cu Rusia nu va fi prelungit după ce va expira la sfârşitul anului viitor, potrivit ministrului economiei, Robert Habeck, conform Bloomberg.

Habeck a lansat acest avertisment dur luni, în cadrul unei conferinţe economice din estul Germaniei, afirmând că factorii de decizie politică ar trebui să evite „să facă din nou aceeaşi greşeală” de a presupune că economia nu va fi afectată dacă nu se iau măsuri de precauţie pentru a asigura aprovizionarea cu energie.

Regulile privind împărţirea poverii unei potenţiale crize de gaze în Europa de Est ar trebui respectate, ceea ce înseamnă că Germania ar trebui să exporte gaze acolo pentru a compensa deficitul, iar producătorii din cea mai mare economie europeană ar putea avea aprovizionarea restricţionată sau redusă, a adăugat el.

„Nu există un scenariu sigur pentru cum vor decurge lucrurile”, a declarat Habeck la forumul de la Bad Saarow. Capacităţi suplimentare, inclusiv un terminal de GNL planificat pe coasta de nord a Germaniei, care a provocat opoziţia localnicilor şi a grupurilor de mediu vor fi, prin urmare, esenţiale pentru a menţine aprovizionarea atât a Germaniei de Est, cât şi a Europei de Est, a spus el.

În ciuda invaziei la scară largă a ţării de către forţele Kremlinului în februarie anul trecut, Ucraina continuă să câştige taxe de tranzit permiţând gazului rusesc să circule pe teritoriul său către ţări precum Austria, Slovacia, Italia şi Ungaria.

Chiar dacă unele livrări continuă şi după 2024, este puţin probabil ca actualul acord de tranzit să fie prelungit în condiţii similare, având în vedere lipsa de sprijin politic, potrivit unui raport al Center on Global Energy Policy publicat săptămâna trecută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #industrie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.