Nemții, pe muchie de cuțit! Avertizează cu privire la oprirea industriei în cazul în care gazele ruseşti vor fi oprite

Germania ar putea fi nevoită să reducă sau chiar să oprească capacităţile industriale dacă acordul de tranzit de gaze al Ucrainei cu Rusia nu va fi prelungit după ce va expira la sfârşitul anului viitor, potrivit ministrului economiei, Robert Habeck, conform Bloomberg.

Habeck a lansat acest avertisment dur luni, în cadrul unei conferinţe economice din estul Germaniei, afirmând că factorii de decizie politică ar trebui să evite „să facă din nou aceeaşi greşeală” de a presupune că economia nu va fi afectată dacă nu se iau măsuri de precauţie pentru a asigura aprovizionarea cu energie.

Regulile privind împărţirea poverii unei potenţiale crize de gaze în Europa de Est ar trebui respectate, ceea ce înseamnă că Germania ar trebui să exporte gaze acolo pentru a compensa deficitul, iar producătorii din cea mai mare economie europeană ar putea avea aprovizionarea restricţionată sau redusă, a adăugat el.

„Nu există un scenariu sigur pentru cum vor decurge lucrurile”, a declarat Habeck la forumul de la Bad Saarow. Capacităţi suplimentare, inclusiv un terminal de GNL planificat pe coasta de nord a Germaniei, care a provocat opoziţia localnicilor şi a grupurilor de mediu vor fi, prin urmare, esenţiale pentru a menţine aprovizionarea atât a Germaniei de Est, cât şi a Europei de Est, a spus el.

În ciuda invaziei la scară largă a ţării de către forţele Kremlinului în februarie anul trecut, Ucraina continuă să câştige taxe de tranzit permiţând gazului rusesc să circule pe teritoriul său către ţări precum Austria, Slovacia, Italia şi Ungaria.

Chiar dacă unele livrări continuă şi după 2024, este puţin probabil ca actualul acord de tranzit să fie prelungit în condiţii similare, având în vedere lipsa de sprijin politic, potrivit unui raport al Center on Global Energy Policy publicat săptămâna trecută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #industrie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.