Nenorocirea care lovește agricultorii moldoveni! Prețurile la fertilizanți sar în aer

Banca Mondială estimează că prețul fertilizanților ar putea crește cu 70% în anul 2022. Principalele cauze a scumpirilor sunt creștere bruscă a costurilor de producție, întreruperile aprovizionării din Rusia și Belarus și extinderea restricțiilor la export impuse de China.

Indicele prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproape 10% în primul trimestru al anului 2022, urmând tendința de anul trecut, când prețurile la îngrășăminte au crescut cu 80% din cauza întreruperilor lanțurilor de aprovizionare și a restricții comerciale din China. Se estimează că prețurile la îngrășăminte vor crește cu aproape 70% în 2022, înainte de a scădea în 2023”, arată raportul Băncii Mondiale „Commodity Markets Outlook”.

Creșterea prețurilor care a început anul trecut reflectă, de asemenea, contracția producției ca răspuns la creșterea prețurilor mărfurilor și la politicile comerciale restrictive. Producția a scăzut drastic în Europa din cauza creșterii prețurilor la gaze naturale.

Prețurile la îngrășămintele fosfatice, conform Băncii Mondiale, au crescut cu 11% în primul trimestru al anului 2022, ceea ce a fost influențat, printre altele, de creșterea prețului la amoniac și sulf. Rusia – cel mai mare exportator atât de sulf, cât și de amoniac – se confruntă cu probleme logistice din cauza conflictului din Ucraina, care afectează negativ întregul lanț global de aprovizionare, se arată în raport. China, care reprezintă până la 30% din totalul comerțului cu fosfați, a impus o interdicție asupra exportului acestui produs până în iunie 2022. Rusia a extins interdicția privind exportul de nitrat de amoniu în afara Uniunii Vamale.

Prețurile îngrășămintelor cu fosfat aproape s-au dublat în 2021. Se estimează că prețurile vor crește cu încă 50% în 2022 și apoi vor scădea în 2023 dacă se lansează noi capacități în țările în curs de dezvoltare și se ridică măsurile restrictive. Pe lângă reducerea costurilor de producție, perspectiva depinde dacă China reia exporturile după luna iunie”, se mai spune în informația Băncii Mondiale.

Prețurile potasiului în primul trimestru al anului 2022 au crescut cu aproape 80%. Autorii documentului leagă acest lucru și de evenimente geopolitice.

În plus, de la 1 februarie 2022, Lituania a interzis tranzitul potasiului din Belarus prin intermediul căilor sale ferate. Se preconizează că în 2022 prețurile potasiului vor fi în medie de 1,5 ori mai mari decât în 2021 și vor rămâne ridicate în 2023 dacă livrările din Rusia și Belarus nu revin pe piața mondială”, mai spune Banca Mondială.

Autoritățile Republicii Moldova se atestă o criză a fertilizanților. Or, la începutul lunii mai, prim-ministra Natalia Gavrilița i-a cerut ministrului Agriculturii, Viorel Gherciu să trimită o scrisoare UE pentru a solicta ajutor sub formă de fertilizanți.

În ponderea costurilor agricultorilor fertilizanții au o pondere de 20%.

După războiul Federației Ruse în Ucraina, livrările fertilizanților în Republica Moldova au fost stopate, iar autoritățile încearcă să identifice soluții.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#fertilizanți #prognoza #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.