Nenorocirea care lovește agricultorii moldoveni! Prețurile la fertilizanți sar în aer

12 Mai 2022, 16:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Mai 2022, 16:13 // Actual //  bani.md

Banca Mondială estimează că prețul fertilizanților ar putea crește cu 70% în anul 2022. Principalele cauze a scumpirilor sunt creștere bruscă a costurilor de producție, întreruperile aprovizionării din Rusia și Belarus și extinderea restricțiilor la export impuse de China.

Indicele prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproape 10% în primul trimestru al anului 2022, urmând tendința de anul trecut, când prețurile la îngrășăminte au crescut cu 80%  din cauza întreruperilor lanțurilor de aprovizionare și a restricții comerciale din China. Se estimează că prețurile la îngrășăminte vor crește cu aproape 70% în 2022, înainte de a scădea în 2023”, arată raportul Băncii Mondiale „Commodity Markets Outlook”.

Creșterea prețurilor care a început anul trecut reflectă, de asemenea, contracția producției ca răspuns la creșterea prețurilor mărfurilor și la politicile comerciale restrictive. Producția a scăzut drastic în Europa din cauza creșterii prețurilor la gaze naturale.

Prețurile la îngrășămintele fosfatice, conform Băncii Mondiale, au crescut cu 11% în primul trimestru al anului 2022, ceea ce a fost influențat, printre altele, de creșterea prețului la amoniac și sulf. Rusia – cel mai mare exportator atât de sulf, cât și de amoniac – se confruntă cu probleme logistice din cauza conflictului din Ucraina, care afectează negativ întregul lanț global de aprovizionare, se arată în raport. China, care reprezintă până la 30% din totalul comerțului cu fosfați, a impus o interdicție asupra exportului acestui produs până în iunie 2022. Rusia a extins interdicția privind exportul de nitrat de amoniu în afara Uniunii Vamale.

Prețurile îngrășămintelor cu fosfat aproape s-au dublat în 2021. Se estimează că prețurile vor crește cu încă 50% în 2022 și apoi vor scădea în 2023 dacă se lansează noi capacități în țările în curs de dezvoltare și se ridică măsurile restrictive. Pe lângă reducerea costurilor de producție, perspectiva depinde dacă China reia exporturile după luna iunie”, se mai spune în informația Băncii Mondiale.

Prețurile potasiului în primul trimestru al anului 2022 au crescut cu aproape 80%. Autorii documentului leagă acest lucru și de evenimente geopolitice.

În plus, de la 1 februarie 2022, Lituania a interzis tranzitul potasiului din Belarus prin intermediul căilor sale ferate. Se preconizează că în 2022 prețurile potasiului vor fi în medie de 1,5 ori mai mari decât în ​​2021 și vor rămâne ridicate în 2023 dacă livrările din Rusia și Belarus nu revin pe piața mondială”, mai spune Banca Mondială.

Autoritățile Republicii Moldova se atestă o criză a fertilizanților. Or, la începutul lunii mai, prim-ministra Natalia Gavrilița i-a cerut ministrului Agriculturii, Viorel Gherciu să trimită o scrisoare UE pentru a solicta ajutor sub formă de fertilizanți.

În ponderea costurilor agricultorilor fertilizanții au o pondere de 20%.

După războiul Federației Ruse în Ucraina, livrările fertilizanților în Republica Moldova au fost stopate, iar autoritățile încearcă să identifice soluții.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 13:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 13:34 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.