Ninel Revenco: Republica Moldova e în prag de „codul roșu” de alertă epidemiologică

Republica Moldova e în prag de „codul roșu” de alertă epidemiologică pe măsură ce crește numărul de noi cazuri de infectare cu COVID-19. Despre aceasta a anunțat coordonatoarea Campaniei naționale de vaccinare, Ninel Revenco, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, transmite IPN.

„Avem 142 de cazuri la 100 de mii de oameni în ultimele 14 zile, ceea ce presupune că noi intrăm în codul de alertă codul roșu. Trecem de la codul portocaliu la codul roșu. Ceea ce presupune noi restricții în societate. Dar cu aceste restricții va veni comisia respectivă”, a spus Ninel Revenco.

Fiind contactată de IPN, Ninel Revenco, a menționat că numărul de îmbolnăviri de COVID-19 este în creștere nu doar în Republica Moldova, dar și în alte țări din UE. Și la nivel global. Factorii care duc la creșterea cazurilor în Republica Moldova țin de stagnarea procesului de vaccinare, precum și nerespectarea unor recomandări, cum ar fi: testarea repetată a suspecților la COVID-19 și a celor care au contactat cu bolnavii. Ultimul motiv, dar nu cel din urmă, este nerespectarea măsurilor sanitare elementare, precum păstrarea distanței sociale, purtarea măștilor, dezinfectarea mâinilor și suprafețelor și aerisirea încăperilor.

„Da,într-adevăr, este posibilă trecerea la codul de alertă cod roșu. Specialiștii vor analiza care este tendința de îmbolnăvire în ultimele 14-7 zile și, în caz că numărul cazurilor va fi în creștere, posibil că experții vor modifica recomandările”.

Ninel Revenco a declarat că e probabil ca CNESP să se întrunească la finele acestei săptămâni.

În acest sens, coordonatoarea Campaniei naționale de vaccinare, Ninel Revenco îndeamnă oamenii să se vaccineze cât mai rapid.

Potrivit acesteia, e necesar să se întreprindă măsuri pentru a depista persoanele suspecte la COVID-19 și trecerea acestora în izolare, dar într-o izolare monitorizată, cu îndeplinirea măsurilor recomandate.

Miercuri, în Republica Moldova au fost înregistrate 579 de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, în timp ce în ziua precedentă când s-au înregistrat 322 de cazuri.

#alerta epidemiologica #Ninel Revenco #cod rosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.