Noi „forme de relief” în Republica Moldova! Țara se transformă într-o groapă de gunoi

Până în 2025 va fi instituit un sistem de colectare separată a deșeurilor, cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă. Totodată, în proiect sunt incluse reglementări suplementare pentru administrarea serviciului de gestionare a deșeurilor municipal, potrivit, potrivit deciziei membrilor Comisiei mediu.

Documentul propune revizuirea normei privind autorizarea activității de gestionare a deșeurilor, inclusiv prin eliberarea autorizațiilor de mediu, contra cost, precum și stabilirea pentru sistemele colective a cerințelor pentru organizarea gestiunii colective a deșeurilor de ambalaje. Adițional, în proiect sunt incluse prevederi noi ce stabilesc activitatea de comercializare și intermediere a activităților de tratare a deșeurilor, în vederea asigurării trasabilității operațiunilor de gestionare a deșeurilor, astfel se intenționează prevenirea formării de stocuri de deșeuri abandonate sau gestionate neadecvat.

În proiect sunt reglementate și cerințele pentru instalațiile autorizate în colectarea, stocarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor. De asemenea, sunt stabilite responsabilitățile subiecților implicați în gestionarea deșeurilor (producătorii de deșeuri, operatorii instalației de gestionare a deșeurilor), precum și în cazul încetării activității de gestionare a deșeurilor. Alte prevederi a proiectului vizează obligațiile vânzătorilor de ambalaje în sistemul depozit; cerințele față de administratorul sistemului de depozit a ambalajelor reutilizabile și administratorul sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință.

În curând Republica Moldova poate ajunge o groapă de gunoi, în condițiile în care în țară sunt circa 3800 de gunoiști dintre care mai mult de jumătate nu au autorizație de funcționare. Or, țara noastră ar avea nevoie de 400 mil de euro pentru a-și pune la punct sistemul de colectare al gunoiului.

Republica Moldova are o Strategia de gestionare a deșeurilor. Or, BERD s-a angajat să ofere țării un împrumut suveran de 25 de mil. EUR. Împrumutul va fi acordat în mai multe tranșe. Se preconizează că prima tranșă va fi direcționată spre investirea în Regiunea 5 de gestionare a deșeurilor, care include raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Tranșele ulterioare vor fi orientate spre finanțarea altor regiuni de gestionare a deșeurilor care urmează a fi propuse de Guvernul Republicii Moldova și validate prin studii de fezabilitate. Împrumutul de la BERD face parte dintr-un proiect mai mare care presupune cheltuielile capitale totale de circa 103 mil. EUR. Deja, este planificată o finanțare suplimentară de încă 25 mil. EUR ce va fi obținută sub formă de împrumut de la Banca Europeană de Investiții. Restul sumei se preconizează a fi acoperită din granturi de la alți donatori internaționali, dar și din sursele Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#groapa #gunoi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.