Nord Stream 2 - „O mare bucată de metal pe fundul mării”. Ce crede SUA despre gazoduct

Subsecretarul american de stat Victoria Nuland a declarat că gazoductul Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania nu reprezintă decât „o mare bucată de metal pe fundul mării”. Potrivit ei, gazoductul este „mort” şi nu poate fi „resuscitat”.

„Consider că Nord Stream 2 este în prezent mort”, „este o mare bucată de metal pe fundul mării, şi nu cred că poate fi resuscitat”, a spus Victoria Nuland în cadrul unei audieri parlamentare. „Cred că acest gazoduct nu se va mai întoarce vreodată”, a insistat ea în faţa unui senator american care cerea ca sancţiunile americane să devină permanente, scrie AFP.

SUA s-au opus de mult timp acestui gazoduct dorit de Germania şi Rusia, spunând că ar întări capacitatea Moscovei de a folosi aprovizionarea cu energie a Europei ca „armă” geopolitică.

Însă confruntat cu progresul proiectului, aproape terminat, şi pentru a evita să irite pe termen lung Berlinul, preşedintele american Joe Biden a renunţat în 2021 să îi sancţioneze pe operatorii principali.

După începerea războiului din Ucraina, pe 24 februarie, Germania a anunţat totuşi suspendarea Nord Stream 2, care nu era încă în funcţiune, în coordonare cu SUA, care au adoptat propriile sancţiuni. Mai exact, Germania a întreruptul procesul de certificare al gazoductului.

Amintim că, operatorul gazoductului germano-rus, cu sediul în Elveţia, a dat faliment, iar cei 106 angajaţi ai săi au fost concediaţi.

#gazoduct #nord stream 2 #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.