Nou gazoduct finanțat din fonduri europene. Țările care vor beneficia de gaze naturale lichefiate

25 Nov. 2022, 05:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Nov. 2022, 05:39 // Actual //  bani.md

Croaţia, Austria şi Germania au convenit joi o iniţiativă de cooperare energetică comună ce are ca obiectiv transportul gazului natural de la terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk spre Austria şi Germania, printr-un gazoduct co-finanţat din fonduri europene, relatează agenţiile HINA şi EFE.

Premierul croat Andrej Plenkovic, cancelarul austriac Karl Nehammer şi premierul landului german Bavaria, Markus Soeder, au semnat o declaraţie comună în urma unei întâlniri pe insula Krk, unde au participat şi la o conferinţă de presă comună.

Declaraţia menţionează decizia lor de a forma un corp comun de experţi pentru acest proiect şi de a solicita fonduri europene în vederea finanţării lui.

Planul este de a extinde capacităţile actuale ale terminalului de GNL de la Omisalj, aflat pe insula Krk, şi construcţia de acolo a unui gazoduct către Austria şi Germania, conductă ce va trece de asemenea prin Slovenia.

Premierul croat a precizat că ţara sa a decis să sporească până în anul 2024 capacitatea terminalului de GNL de la Omisalj, de la 2,9 miliarde de metri cubi în prezent, la 6,1 miliarde de metri cubi.

De asemenea, a adăugat premierul Plenkovic, sunt luate în considerare două opţiuni pentru o extindere suplimentară ulterioară, acestea fiind realizarea unui terminal terestru cu o capacitate anuală de 15 miliarde de metri cubi, care ar costa între 1,75 şi 2 miliarde de euro, sau a unui terminal plutitor, cu o capacitate anuală de 9,6 miliarde de metri cubi şi un cost estimativ de 1,2 miliarde de euro.

Construcţia gazoductului care va transporta gazul către Austria şi Bavaria ar urma să coste circa 600 de milioane de euro.
Cancelarul austriac a subliniat că acest gazoduct şi terminalul de GNL ar putea fi folosite în viitor şi pentru transportul hidrogenului, în măsura în care cele trei ţări participante ar reuşi să lase în urmă energiile fosile.

Realitatea Live

03 Feb. 2026, 07:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Feb. 2026, 07:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Darea în exploatare a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău continuă să fie tergiversată, deși proiectul a fost prezentat drept unul strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

În toiul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 octombrie, ex-premierul Dorin Recean promitea că linia va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2025. Acest termen nu a fost respectat. Ulterior, ministrul Energiei Dorin Junghietu anunța că finalizarea este planificată pentru luna februarie, iar acum termenul a fost din nou amânat, până la sfârșitul lunii martie.

Invitat în emisiunea Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, Dorin Junghietu a explicat că estimările inițiale s-au bazat pe presupuneri tehnice care nu au ținut cont de dificultățile apărute ulterior. Potrivit acestuia, în lunile octombrie și noiembrie au fost înregistrate condiții meteo „complet neprevăzute”, care au îngreunat lucrările, în special în stațiile electrice.

Ministrul a precizat că lucrările de construcție pe linie au fost finalizate la sfârșitul lunii noiembrie, iar în luna ianuarie au avut loc ajustările și testările tehnice. Totuși, proiectul nu se rezumă doar la linia propriu-zisă, ci include și două stații electrice – Vulcănești și Chișinău – unde au apărut întârzieri logistice, inclusiv la livrarea echipamentelor.

„Linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Acolo au fost întârzieri de ordin logistic, care au contribuit la prelungirea termenului”, a declarat Junghietu, menționând că, în pofida vremii nefavorabile, contractorii au lucrat inclusiv pe ger.

Noul termen discutat cu antreprenorii este luna martie, „eventual spre sfârșitul lunii martie”.
Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca „Linia Independenței”, are o lungime de 157 de kilometri și este susținută de 507 piloni, fiind considerată una dintre cele mai importante infrastructuri energetice menite să reducă dependența energetică a Republicii Moldova.