Nou gazoduct finanțat din fonduri europene. Țările care vor beneficia de gaze naturale lichefiate

Croaţia, Austria şi Germania au convenit joi o iniţiativă de cooperare energetică comună ce are ca obiectiv transportul gazului natural de la terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk spre Austria şi Germania, printr-un gazoduct co-finanţat din fonduri europene, relatează agenţiile HINA şi EFE.

Premierul croat Andrej Plenkovic, cancelarul austriac Karl Nehammer şi premierul landului german Bavaria, Markus Soeder, au semnat o declaraţie comună în urma unei întâlniri pe insula Krk, unde au participat şi la o conferinţă de presă comună.

Declaraţia menţionează decizia lor de a forma un corp comun de experţi pentru acest proiect şi de a solicita fonduri europene în vederea finanţării lui.

Planul este de a extinde capacităţile actuale ale terminalului de GNL de la Omisalj, aflat pe insula Krk, şi construcţia de acolo a unui gazoduct către Austria şi Germania, conductă ce va trece de asemenea prin Slovenia.

Premierul croat a precizat că ţara sa a decis să sporească până în anul 2024 capacitatea terminalului de GNL de la Omisalj, de la 2,9 miliarde de metri cubi în prezent, la 6,1 miliarde de metri cubi.

De asemenea, a adăugat premierul Plenkovic, sunt luate în considerare două opţiuni pentru o extindere suplimentară ulterioară, acestea fiind realizarea unui terminal terestru cu o capacitate anuală de 15 miliarde de metri cubi, care ar costa între 1,75 şi 2 miliarde de euro, sau a unui terminal plutitor, cu o capacitate anuală de 9,6 miliarde de metri cubi şi un cost estimativ de 1,2 miliarde de euro.

Construcţia gazoductului care va transporta gazul către Austria şi Bavaria ar urma să coste circa 600 de milioane de euro.
Cancelarul austriac a subliniat că acest gazoduct şi terminalul de GNL ar putea fi folosite în viitor şi pentru transportul hidrogenului, în măsura în care cele trei ţări participante ar reuşi să lase în urmă energiile fosile.

#aprovizionare #gazoduct #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.