Nou gazoduct finanțat din fonduri europene. Țările care vor beneficia de gaze naturale lichefiate

25 Nov. 2022, 05:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Nov. 2022, 05:39 // Actual //  bani.md

Croaţia, Austria şi Germania au convenit joi o iniţiativă de cooperare energetică comună ce are ca obiectiv transportul gazului natural de la terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk spre Austria şi Germania, printr-un gazoduct co-finanţat din fonduri europene, relatează agenţiile HINA şi EFE.

Premierul croat Andrej Plenkovic, cancelarul austriac Karl Nehammer şi premierul landului german Bavaria, Markus Soeder, au semnat o declaraţie comună în urma unei întâlniri pe insula Krk, unde au participat şi la o conferinţă de presă comună.

Declaraţia menţionează decizia lor de a forma un corp comun de experţi pentru acest proiect şi de a solicita fonduri europene în vederea finanţării lui.

Planul este de a extinde capacităţile actuale ale terminalului de GNL de la Omisalj, aflat pe insula Krk, şi construcţia de acolo a unui gazoduct către Austria şi Germania, conductă ce va trece de asemenea prin Slovenia.

Premierul croat a precizat că ţara sa a decis să sporească până în anul 2024 capacitatea terminalului de GNL de la Omisalj, de la 2,9 miliarde de metri cubi în prezent, la 6,1 miliarde de metri cubi.

De asemenea, a adăugat premierul Plenkovic, sunt luate în considerare două opţiuni pentru o extindere suplimentară ulterioară, acestea fiind realizarea unui terminal terestru cu o capacitate anuală de 15 miliarde de metri cubi, care ar costa între 1,75 şi 2 miliarde de euro, sau a unui terminal plutitor, cu o capacitate anuală de 9,6 miliarde de metri cubi şi un cost estimativ de 1,2 miliarde de euro.

Construcţia gazoductului care va transporta gazul către Austria şi Bavaria ar urma să coste circa 600 de milioane de euro.
Cancelarul austriac a subliniat că acest gazoduct şi terminalul de GNL ar putea fi folosite în viitor şi pentru transportul hidrogenului, în măsura în care cele trei ţări participante ar reuşi să lase în urmă energiile fosile.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!