Noua Zeelandă intră din nou în carantină, din cauza unui singur caz de COVID. Școlile și întreprinderile – închise

17 Aug. 2021, 14:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Aug. 2021, 14:39 // Actual //  MD Bani

Prim-ministrul din Noua Zeelandă, Jacinda Ardern, a anunțat măsura de carantină pentru națiune, după ce un nou caz de coronavirus a fost raportat în cel mai mare oraș al său, Auckland.

Astfel, toată Noua Zeelandă va fi blocată timp de trei zile începând de miercuri, în timp ce Auckland și Coromandel, un oraș de coastă în care persoana infectată și-a petrecut timpul, vor fi blocate timp de șapte zile.

Impunând cele mai dure reguli de blocare de nivelul 4, școlile, birourile și toate întreprinderile vor fi închise și vor fi operaționale doar serviciile esențiale.

„Cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru a ieși cât mai repede de acest lucru este să mergem cu greu”, a declarat Ardern într-o conferință de presă. „Am luat decizia pe baza faptului că este mai bine să începem cu măsuri drastice și să relaxăm, mai degrabă, decât să avem  virusul și să-l vedem cum se mișcă repede”, a spus ea.

Ardern a declarat că autoritățile presupuneau că noul caz este o infecție cu variantă delta, deși acest lucru nu a fost confirmat. Pot exista și alte cazuri, a spus ea. Ultimul caz comunitar raportat de Covid-19 în Noua Zeelandă a fost în februarie.

Noua Zeelandă a urmat o strategie dură și timpurie care a ajutat-o să elimine practic Covid-19 pe plan intern, permițând oamenilor să trăiască fără restricții, deși frontierele sale internaționale rămân în mare parte închise.

Țara a raportat aproximativ 2.500 de cazuri confirmate de coronavirus și 26 de decese asociate. Dolarul din Noua Zeelandă sa prăbușit la anunț, scăzând cu 1,5% la 0,6926 dolari după anunțarea blocării.

Vestea a venit cu o zi înainte ca Banca de rezervă din Noua Zeelandă să devină prima bancă centrală dintre țările dezvoltate care a ridicat ratele dobânzii de la pandemie, pe măsură ce economia crește.

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.