Vești extrem de proaste! Profitul Moldtelecom s-a prăbușit

Profitul Moldtelecom a constituit 39,9 milioane de lei, cu 51,6 milioane de lei mai puțin în anul 2022 față de anul precedent, potrivit raportului companiei.

Cifra de afaceri a companiei a însumat 1,5 miliarde de lei față de 1,6 miliarde de lei în anul 2021. Cel mai multe venituri au fost contabilizate de la internetul fix și IP TV – 1 miliard de lei, telefonia mobilă – 290 milioane de lei, telefonia fixă – 249,8 milioane de lei și închirierea rețelei – 32 milioane de lei.

Activele companiei au constituit 5,2 milioane de lei și au rămas neschimbate față de anul precedent.

Statul în încasat dividende în sumă de 30 milioane de lei.

Agenția Proprietății Publice deține pachetul integral de acțiuni la Moldtelecom, iar director este Alexandru Ciubuc, numit în noiembrie 2021, la fel a revenit în țară din diasporă.

De-a lungul existenței sale Moldtelecom a fost controlat de partidele care s-au perindat la guvernare fără a beneficia de o independență managerială. Din anul 2009 și până în vara anului 2019 întreprinderea a fost condusă de șefi afiliați Partidului Democrat care gestiona fluxurile financiare de le Moldtelecom. În anul 2019 s-a constat că operatorul de telefonie a achitat unei companii elvețiene aproximativ 5,7 mil. de euro pentru servicii existente doar pe hârtie.

În era tehnologiilor, Moldtelecom a încercat să fie în pas cu timpul. În anul 2001 în premieră a oferit internet prin cablu, iar în anul 2007 a devenit al treilea operator de telefonie mobilă din țară .

Cu o cotă de 9% din piață este cu mult în urma celorlalți doi operatori, Orange și Moldcell, în schimb îi revine 60% din accesul internetului în bandă largă și practic monopolist în livrarea serviciilor de telefonie fixă.

Experții susțin că privatizarea companiei a fost ratată în perioada de glorie a telefoniei fixe, la începutul anilor 2000. Acum când telefonia fixă și-a pierdut din actualitate, Moldtelecom se devalorizează de la o zi la alta. Soluția ar fi accentul pe noile tehnologii și servicii și o autonomie economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldtelecom #companie #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.