O companie a dezvoltat vaccinul anti-covid ce poate fi administrat pe cale orală. Detalii

Oravax Medical, formată din o companie israeliană și una indiană, a anunțat că lucrează la un vaccin anti-COVID ce poate fi administrat oral.

Deocamdată nu a anunțat sub ce formă va fi, dar este de așteptat să fie asemănătoare unor pastile clasice. Acestea pot fi luate de către orice persoană, acasă, făcându-le mult mai ușor de administrat, scrie The Jerusalem Post, citat de digi24.ro.

Compania a anunțat că va lansa prima fază de testare pe oameni în curând. Dacă va ajunge pe piață, acesta va fi primul vaccin împotriva COVID-19 ce poate fi administrat pe cale orală, iar primele date ale fazei I ar urma să fie disponibile în primele trei luni.

Compania Premas lucrează din martie la un vaccin anti-COVID, iar Oramed are deja dezvoltată o tehnologie prin care pot fi administrate substanțele pe bază de proteine, care altfel ar fi trebuit administrate prin injecție. Această companie din urmă se află în faza a treia a unui studiu clinic în SUA, pentru alt tratament: capsule cu insulină pentru tipurile 1 și 2 de diabet.

Aceste două firme au făcut un parteneriat la începutul anului și speră să revoluționeze piața vaccinurilor.

„Un vaccin anti-COVID administrat pe cale orală va elimina rapid câteva bariere, mai ales dacă vaccinarea împotriva noului coronavirus ar trebui făcută anual, precum un vaccin împotriva gripei”, a spus Nadav Kidron, CEO-ul Oramed.

Compania a încheiat un studiu pe animale și a descoperit că vaccinul duce la producerea de anticorpi IgG și IgA, aceștia din urmă fiind responsabili pentru imunitatea pe termen lung.

Mai mult, compania spune că vaccinul său atacă trei proteine ale virusului, spre deosebire de doar unul singur – cum e cazul vaccinurilor Moderna și Pfizer/BioNTech – fiind astfel mult mai rezistent în fața noilor variante de coronavirus.

Fiind produs din derivate de drojdie, aceste „capsule vaccin” pot fi produse cu costuri mai mici și mai rapid, mai arată reprezentanții companiei. Aceștia spun de asemenea că un medicament administrat pe cale orală are mai puține efecte secundare și poate fi luat de către orice persoană, fără să fie administrat de personal specializat.

Oravax se așteaptă ca studiul clinic să înceapă în a doua jumătate a acestui an și va încerca să-l desfășoare în mai multe țări europene, SUA, Israel și Mexic.

#vaccin #vaccin anticovid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană se confruntă cu o notă de plată suplimentară de aproximativ 10 miliarde de euro în această vară, pentru a reface stocurile de gaze naturale epuizate în urma primei ierni cu adevărat reci de la începutul războiului din Ucraina, potrivit unei analize publicate de The Financial Times.

În martie, depozitele de gaze din Europa au fost golite în proporție de două treimi, iar pentru a atinge obiectivul de 90% capacitate de stocare până în noiembrie, blocul comunitar va avea nevoie de investiții de aproximativ 26 de miliarde de euro. Prin comparație, anul trecut, pentru a ajunge la un nivel de 99%, au fost cheltuiți 16 miliarde de euro.

„A fost prima iarnă adevărată de la începutul războiului”, a declarat Anouar Kuhanathan, analist citat de FT, adăugând că producția redusă de energie eoliană a forțat statele europene să apeleze mai mult la gaz.

Deși prețurile actuale la gaze sunt mai mici decât în urmă cu un an — în principal datorită cererii slabe din China — traderii sunt reticenți în a reumple depozitele rapid, așteptând o eventuală scădere suplimentară a prețurilor. Cu toate acestea, o eventuală grăbire a achizițiilor la final de vară ar putea duce la o nouă explozie de prețuri, avertizează experții.

Analiștii Morgan Stanley estimează că, din cauza cererii mari de reumplere, prețurile la gaze ar putea crește cu 10% în timpul verii, față de nivelurile actuale. Pentru a umple depozitele în proporție de 80%, Europa ar trebui să crească importul de GNL (gaz natural lichefiat) cu 45% comparativ cu anul trecut.

În contextul acestor provocări, statele UE au convenit recent asupra unei flexibilizări a obiectivului de stocare, după ce ținta rigidă de 90% impusă anterior a dus la salturi de prețuri pe piața gazelor în lunile de vară.