O companie aeriană din Moldova aterizează în Uzbekistan, după o după o fuziune surpriză

Compania aeriană FLYONE, fondată în Republica Moldova, a fuzionat cu transportatorul uzbec Asia Union pentru a lansa subsidiara FLYONE Asia, înregistrată și certificată în Uzbekistan, scrie publicația Kursiv.

Noua entitate preia singurul avion din flota Asia Union – un Airbus A320 (UK32080) – și va opera zboruri în regim low-cost, după modelul deja aplicat de FLYONE în Moldova, România și Armenia. În prezent, aeronava efectuează curse între Uzbekistan și Arabia Saudită, însă nu este clar dacă acestea sunt zboruri regulate sau charter, întrucât site-ul companiei se află încă în construcție.

Potrivit directorului general al FLYONE, subsidiara asiatică are planuri ambițioase de extindere, vizând noi rute spre Asia Centrală, Caucaz, Turcia, Egipt și China.

Rămân însă necunoscute detalii privind acționariatul și structura de proprietate a entității care administrează filiala uzbecă, informațiile nefiind disponibile în spațiul public.

FLYONE a mai urmat un model similar în Armenia, unde a lansat o subsidiară alături de partenerul local SIL Capital, în timp ce entitățile din Republica Moldova și România sunt controlate integral de fondatorii companiei sau persoane apropiate acestora, notează boardingpass.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companie #avion #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul condus de premierul Viktor Orbán a depus un proces la Tribunalul General al UE de la Luxemburg împotriva deciziei Consiliului Uniunii Europene de a direcționa către Ucraina veniturile obținute din activele rusești înghețate, relatează publicația Portfolio.

Potrivit sursei, cererea a fost depusă încă din iulie, iar pe 25 august instanța europeană a acceptat oficial cazul spre examinare. Procesul a început deja, însă calendarul următoarelor ședințe nu este cunoscut, iar procedura ar putea dura ani de zile.

Decizia contestată prevede ca Ucraina să primească anual 3–5 miliarde de euro din dobânzile generate de activele rusești blocate în jurisdicții europene. Bruxellesul a argumentat că pentru utilizarea acestor fonduri nu este necesar vot unanim, întrucât nu sunt bani din bugetul UE.

Budapesta, însă, susține că a fost exclusă din procesul decizional și că astfel au fost încălcate normele procedurale prevăzute în tratatele UE. Ungaria refuză constant să participe la sprijinirea militară a Ucrainei, iar autoritățile de la Budapesta afirmă că poziția lor a fost ignorată.

Tensiunile dintre Kiev și Budapesta s-au accentuat recent, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că funcționarea conductei de petrol „Drujba” ar putea depinde de atitudinea Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE. Orbán a calificat declarația drept „amenințare” și a avertizat că „șantajul și atacurile asupra conductei nu vor aduce Ucrainei locul dorit în Uniune”, evocând și „consecințe pe termen lung”.

Premierul ungar se opune ferm aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, blochează frecvent inițiativele UE de sprijin pentru Kiev și a încercat în repetate rânduri să împiedice prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, pentru care este necesară unanimitatea statelor membre.