O companie din Israel a primit aprobarea să vândă primele fripturi din lume din carne de vită cultivată în laborator

O companie israeliană a primit undă verde din partea autorităţilor sanitare pentru a vinde primele fripturi din lume realizate din celule de vită cultivate, şi nu din întregul animal, au declarat oficialităţile sanitare din această ţară.

Măsura urmează aprobării, anul trecut, în Statele Unite, a cărnii de pui cultivate în laborator.

Aleph Farms, din Israel, a primit o autorizare iniţială din partea Ministerului israelian al Sănătăţii în decembrie, a declarat compania într-un comunicat.

Măsura a fost anunţată de către premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a numit dezvoltarea „o inovaţie globală”.

Firma a declarat că intenţionează să introducă o „friptură mică” cultivată pentru clienţii din Israel.

Carnea de vită va fi cultivată din celule derivate dintr-un ovul fertilizat de la o vacă Black Angus, pe nume Lucy, care trăieşte într-o fermă din California.

Autorităţile de reglementare trebuie încă să aprobe etichetele companiei şi să efectueze o inspecţie finală, a declarat Yoav Reisler, de la Aleph Farms.

După aceea, ar putea dura luni de zile până când produsul va fi servit clienţilor.

Aleph Farms se alătură Upside Foods şi Good Meat, două companii cu sediul în California care au primit undă verde pentru a vinde pui de cultură în Statele Unite, în luna iunie.

Peste 150 de companii din lume urmăresc obiectivul de a crea carne cultivată, sau „cultivată din celule”, cunoscută şi sub numele de carne crescută în laborator.

Susţinătorii spun că fabricarea cărnii din celule va reduce drastic răul provocat animalelor şi va evita impactul asupra mediului al producţiei de carne convenţionale.

Dar industria se confruntă cu obstacole, printre care se numără costurile ridicate şi provocarea de a produce suficientă carne la o scară suficient de mare pentru a face producţia accesibilă şi profitabilă.

Carnea cultivată este crescută în rezervoare mari de oţel, folosind celule care provin de la un animal viu, de la un ovul fertilizat sau de la o bancă specială de celule stocate.

Celulele originale sunt combinate cu nutrienţi speciali pentru a le ajuta să crească în mase sau foi de carne care sunt modelate în alimente familiare, cum ar fi cotletele sau friptura.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cultivare #laborator #Israel #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.