O companie din Moldova inclusă în topul „The Next 100 Global Awards 2021" la categoria „P2P". Este un start-up fintech

Revista Global Banking and Finance a realizat un top 100 al celor mai interesante, inovatoare și promițătoare companii din întreaga lume. În acest top prestigios este și un star-tup fintech din Republica Moldova. E vorba de Fagura.com, care a primit premiul “The Next 100 Global Awards 2021” la categoria “P2P”, care poziționează onorabil brandul în regiune, dar și la nivel internațional.

Fagura este unica companie din lista premianților Next 100 pentru categoria P2P (peer to peer) și singurul proiect din Republica Moldova în această categorie.

La această categorie sun nominalizate companiile de top care, prin strategie, realizări, dăruire și leadership, demonstrează realizări remarcabile și se angajează să livreze produsele de care au nevoie clienții și rezultatele pe care clienții le doresc, acționând ca un catalizator pentru industrie.

„Suntem onorați să ne regăsim în acest clasament. Tehnologia pe care o dezvoltăm e principalul nostru factor de diferențiere față de jucătorii financiari tradiționali, iar valorile noastre ne apropie de clienți. Ne dorim să dezvoltăm un Community Digital Bank, unde comunitatea Fagura de investitori și împrumutați să poată obține beneficii financiare, ajutând alte persoane. Așteptăm ca autoritățile să aprobe cât mai curând legislația pentru crowdfunding și ne bucurăm că la Fagura suntem deschizători de drumuri în domeniul crowdlending în Republica Moldova și în regiune”, a menționat Tudor Darie, CEO Fagura.com.

Fagura.com este prima platformă de P2P lending (investiții alternative în împrumuturi), înregistrată în Estonia și lansată în Republica Moldova, cu un scoring automatizat ce permite luarea deciziilor în mai puțin de 1 secundă. Compania are deja cca 30 000 de conturi de utilizator create în platformă, peste 560 de investitori activi care au generat finanțare în valoare de peste 900 de mii de euro pentru alte 900 de persoane.

Fagura.com a fost lansat în ianuarie 2019, devenind un proiect premiat în domeniul Fintech la mai multe evenimente din R. Moldova și România: Brandul anului în FinTech, 2020 (Moldova), Startup-ul cu cel mai mare impact, 2020 (Moldova), Top 3 best FinTechs, 2019 (România).

#fagura.com #FinTech #start-up #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.