O fabrică de aluminiu din Europa se închide. Criza energetică a lovit sectorul

Încă o fabrică de aluminiu din Europa îşi închide porţile, o nouă dovadă a pagubelor provocate de o criză energetică ce a lovit sectorul industrial european şi a diminuat livrările de materii prime vitale, transmite Bloomberg.

Firma Speira Gmbh a anunţat că a decis să închidă fabrica de aluminiu de la Rheinwork (Germania) în cursul acestui an, din cauza provocărilor de pe piaţa energetică.

Aluminiul este unul dintre metalele a cărui producţie necesită un mare consum de energie şi capacităţile europene de producţie a aluminiului s-au redus cu peste jumătate de la debutul crizei energetice. Multe fabrici de aluminiu şi-au redus producţia în timp ce altele, precum uzina pe care grupul norvegian Norsk Hydro ASA o are în Slovacia şi cea a grupului Alcoa Corp. de la San Ciprian (Spania), au încetat complet producţia.

La fel ca şi acele fabrici, topitoria Speira din Germania va fi plasată într-un program de mentenanţă pe termen lung şi ar putea fi redeschisă dacă datele economice se vor îmbunătăţi, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Însă, repornirea unei fabrici de aluminiu este un proces lent şi costisitor şi unele fabrici de aluminiu din Europa care au fost închise cu prilejul crizelor precedente nu au mai fost repornite niciodată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Speira Gmbh #fabrica de aluminiu #criza energetica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.