O fabrică de aluminiu din Europa se închide. Criza energetică a lovit sectorul

Încă o fabrică de aluminiu din Europa îşi închide porţile, o nouă dovadă a pagubelor provocate de o criză energetică ce a lovit sectorul industrial european şi a diminuat livrările de materii prime vitale, transmite Bloomberg.

Firma Speira Gmbh a anunţat că a decis să închidă fabrica de aluminiu de la Rheinwork (Germania) în cursul acestui an, din cauza provocărilor de pe piaţa energetică.

Aluminiul este unul dintre metalele a cărui producţie necesită un mare consum de energie şi capacităţile europene de producţie a aluminiului s-au redus cu peste jumătate de la debutul crizei energetice. Multe fabrici de aluminiu şi-au redus producţia în timp ce altele, precum uzina pe care grupul norvegian Norsk Hydro ASA o are în Slovacia şi cea a grupului Alcoa Corp. de la San Ciprian (Spania), au încetat complet producţia.

La fel ca şi acele fabrici, topitoria Speira din Germania va fi plasată într-un program de mentenanţă pe termen lung şi ar putea fi redeschisă dacă datele economice se vor îmbunătăţi, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Însă, repornirea unei fabrici de aluminiu este un proces lent şi costisitor şi unele fabrici de aluminiu din Europa care au fost închise cu prilejul crizelor precedente nu au mai fost repornite niciodată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Speira Gmbh #fabrica de aluminiu #criza energetica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.