O fabrică de aluminiu din Europa se închide. Criza energetică a lovit sectorul

Încă o fabrică de aluminiu din Europa îşi închide porţile, o nouă dovadă a pagubelor provocate de o criză energetică ce a lovit sectorul industrial european şi a diminuat livrările de materii prime vitale, transmite Bloomberg.

Firma Speira Gmbh a anunţat că a decis să închidă fabrica de aluminiu de la Rheinwork (Germania) în cursul acestui an, din cauza provocărilor de pe piaţa energetică.

Aluminiul este unul dintre metalele a cărui producţie necesită un mare consum de energie şi capacităţile europene de producţie a aluminiului s-au redus cu peste jumătate de la debutul crizei energetice. Multe fabrici de aluminiu şi-au redus producţia în timp ce altele, precum uzina pe care grupul norvegian Norsk Hydro ASA o are în Slovacia şi cea a grupului Alcoa Corp. de la San Ciprian (Spania), au încetat complet producţia.

La fel ca şi acele fabrici, topitoria Speira din Germania va fi plasată într-un program de mentenanţă pe termen lung şi ar putea fi redeschisă dacă datele economice se vor îmbunătăţi, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Însă, repornirea unei fabrici de aluminiu este un proces lent şi costisitor şi unele fabrici de aluminiu din Europa care au fost închise cu prilejul crizelor precedente nu au mai fost repornite niciodată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Speira Gmbh #fabrica de aluminiu #criza energetica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Din 1 aprilie, se va aplica un tarif uniform pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale în Republica Moldova, potrivit unui proiect de hotărâre propus pentru consultări publice și care urmează să fie examinat în ședința din 10 martie a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Documentul prevede stabilirea unor tarife unice pentru distribuția gazelor, diferențiate doar în funcție de nivelul de presiune al rețelei. Astfel, tariful ar urma să fie de 387 lei pentru o mie de metri cubi pentru rețelele de presiune înaltă, 1 410 lei pentru presiune medie și 4 921 lei pentru presiune joasă.

Proiectul introduce și un mecanism de plăți compensatorii de egalizare între operatorii sistemelor de distribuție, pentru ca fiecare companie să își poată recupera veniturile reglementate. Conform metodologiei, valorile pozitive indică sumele pe care operatorii trebuie să le achite în mecanismul de egalizare, iar valorile negative reprezintă compensațiile pe care aceștia le vor primi.

Datele din anexă arată că, pentru distribuția gazelor prin rețele de presiune joasă către consumatorii finali, „Chișinău-gaz” ar urma să achite 2 490 lei pentru fiecare o mie de metri cubi distribuiți, F.P.C. „Lăcătuș” S.R.L. – 3 767 lei, iar Î.C.S. „Nord Gaz – Sîngerei” S.R.L. – 3 357 lei. În același timp, mai mulți operatori ar urma să primească compensații, printre cei cu cele mai mari sume fiind S.R.L. „Faitec-M” cu 6 990 lei pentru o mie de metri cubi, „Cimișlia-gaz”, cu 6 489 lei pentru o mie de metri cubi, „Taraclia-gaz”, cu 5 430 lei, „Ștefan Vodă-gaz”, cu 4 383 lei, „Edineț-gaz”, cu 4 171 lei și „Orhei-gaz”, cu 3 790 lei.

Mecanismul de compensare va fi aplicat pentru 17 operatori ai sistemelor de distribuție, iar fluxurile financiare vor fi gestionate de „Chișinău-gaz”, desemnată drept entitate de reconciliere. Proiectul mai prevede abrogarea hotărârilor prin care au fost stabilite până acum tarife separate pentru operatorii de distribuție.

Anterior, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a explicat structura tarifului final al gazelor: costul de achiziție reprezintă aproximativ 60 la sută din preț, distribuția circa 28 la sută, transportul intern 2 la sută, furnizarea 4 la sută, iar restul sunt devieri tarifare și o marjă de profit.

Hotărârea ar urma să intre în vigoare din 1 aprilie 2026.