O nouă criză vine peste noi! Va fi mult mai rău decât acum. Rezervă de păcură și lemne

Astăzi, 8 august, Comisia Situaţii Excepţionale a luat mai multe măsuri pentru securitatea energetică a țării.

Se permite pe perioada stării de urgență importul de rumeguș, a deșeurilor și a resturilor de lemn neaglomerate, utilizate ca materie primă la fabricarea biocombustibililor solizi (pelete, brichete);

Se permite prestarea serviciilor de transport rutier a lemnelor pentru foc, în baza actelor de proveniență, fără obligativitatea notificării şi înregistrării prealabile și deținerii actelor permisive din domeniul transportului rutier;

Se permite, în regim de urgență, SA „Termoelectrica” să achiziţioneze păcură pentru asigurarea rezervei minime în cantitate 20 de mii tone;

Operatorul Terminalului de Mărfuri în Vrac, din cadrul Portului Internațional Liber Giurgiulești, va acorda prioritate la prestarea serviciilor portuare pentru cărbunele destinat importului definitiv pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru aceasta, importatorii vor depune o solicitare în formă scrisă cu cel puțin 48 de ore înainte, către administrația terminalului, indicând cantitățile exacte ce urmează a fi plasate în regim de import definitiv în Republica Moldova.

#lemne #păcură #securitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.