O nouă tehnologie aplicată în reparația drumurilor capitalei

Mai multe străzi din capitală vor fi supuse unei noi tehnologii de întreținere. Este vorba despre tratarea părții carosabile cu amestec bituminos de tip Slurry Seal – un mix din asfalt emulsionat cationic, umplutură minerală, apă și aditivi, care este distribuit cu ajutorul unui echipament special. Potrivit angajaților Direcției Generale Transport și Căi de Comunicații a Primăriei, metoda este nouă pentru orașul Chișinău și este menită să prelungească durata de viață a învelișului de asfalt, fiind aplicată în cazul drumurilor cu deteriorări ușoare până la moderate, cu fisuri înguste. Astfel de lucrări au fost executate pe bd. Dacia și urmează să fie efectuate pe străzile Calea Ieșilor, Mihai Viteazul, Petricani (tronsonul Mihai Viteazul-Calea Orheiului) și Alecu Russo. Se evaluează și alte străzi care pot fi tratate prin metoda respectivă. Pentru acest proiect, din bugetul municipal au fost alocate circa 92 milioane lei.

Din anul 2020 și până în prezent în capitală au fost efectuate lucrări de reparație și întreținere la peste 30 de străzi. Cele mai multe, 19 la număr, au fost renovate anul trecut, iar de la începutul anului 2022 până în prezent- deja 14. Lucrările au inclus, în funcție de necesități, schimbarea stratului de asfalt, înlocuirea sau reparația bordurilor, reabilitarea trotuarelor și reparația canalizării pluviale. Pe lângă străzile orașului Chișinău, cu lucrări masive de reparație s-a intervenit și pe drumurile de acces către suburbiile capitalei, iar un nou contract urmează a fi realizat în anul curent.

În prezent lucrări de reabilitare a străzilor, inclusiv reparația carosabilului, trotuarelor și a canalizării pluviale, se desfășoare pe străzile : Calea Ieșilor, Renașterii Naționale, Ion Neculce, Socoleni, Sarmisegetusa, Ac. A. Saharov – Dumitru Rîșcanu, iar până la sfârșitul anului urmează să fie demarate și pe alte străzi.

Pentru anul curent a fost alocat un buget record pentru reabilitarea drumurilor municipale – circa 1,3 miliarde de lei. Din acestea 638,5 milioane lei au fost direcționate pentru întreținerea străzilor.

#drumuri #reparatii #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.