O țară din Europa cheltuie sute de milioane de euro pentru distrugerea vinului produs în exces

Guvernul va aloca 200 de milioane de euro pentru a finanța distrugerea producției excedentare de vin, relatează The Guardian.

Din cauza schimbărilor obiceiurilor de consum, crizei costului vieții și efectelor Covid-19, mai multe regiuni importante producătoare de vin din Franța, în special zona Bordeaux, se confruntă cu dificultăți. Potrivit asociației locale a agricultorilor, scăderea cererii de vin a dus la o supraproducție, la o scădere bruscă a prețurilor și la dificultăți financiare majore care afectează unul din trei producători de vin din regiunea Bordeaux. Regiunea sud-vestică Languedoc, cea mai mare zonă viticolă a țării, cunoscută pentru vinurile sale roșii corpolente, a fost și ea puternic afectată de scăderea cererii de vin.

Vineri, 25 august, ministrul Agriculturii, Marc Fesneau, a anunțat că un fond inițial al UE de 160 de milioane de euro pentru distrugerea vinului a fost suplimentat la 200 de milioane de euro de către guvernul francez.
Fondurile sunt menite să oprească prăbușirea prețurilor și pentru ca producătorii de vinuri să poată găsi din nou surse de venit.

Alcoolul din vinul distrus poate fi vândut companiilor pentru a fi utilizat în produse nealimentare, cum ar fi dezinfectantul pentru mâini, produsele de curățare și parfumurile.

”Producem prea mult, iar prețul de vânzare este sub prețul de producție, așa că pierdem bani”, a declarat Jean-Philippe Granier, de la asociația producătorilor de vin din Languedoc, potrivit Adevărul.

Cultivatorilor de struguri li se recomandă să să treacă la alte produse
În iunie, ministerul Agriculturii a anunțat 57 de milioane de euro pentru a finanța smulgerea a aproximativ 9.500 de hectare de viță-de-vie în regiunea Bordeaux, în timp ce alte fonduri publice sunt disponibile pentru a încuraja cultivatorii de struguri să treacă la alte produse, cum ar fi măslinele.

Pe lângă tendința pe termen lung a consumatorilor de a se orienta către bere și alte băuturi, industria a fost grav afectată de pandemia Covid, care a închis restaurantele și barurile din întreaga lume, ceea ce a dus la o scădere drastică a vânzărilor. De asemenea, scumpirea alimentelor și a combustibilului i-a determinat pe cumpărători să-și reducă cheltuielile pentru bunuri neesențiale, cum ar fi vinul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#distrugere #țară #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.