O țară mică i-a suflat banii lui Putin: A câștigat 100 de miliarde de euro peste noapte în detrimentul Rusiei

Războiul lui Putin din Ucraina declanșat în februarie anul trecut a produs o bulversare majoră pe piețe financiare și energetice din Europa, care a dus la alungarea aproape totală a Rusiei de pe continent, în privința importurilor de combustibili fosili. Astfel, locul Moscovei a fost luat de Norvegia, o țară mică care nu este membră UE și care a încasat 100 de miliarde de euro în plus din exporturile sale de energie în 2022, față de 2021.

Acum Norvegia este cel mai mare furnizor de gaze naturale de pe continent, în detrimentul Rusiei, care a pierdut piața Uniunii Europene și din Marea Britanie, din cauza invaziei din Ucraina și a sancțiunilor occidentale, potrivit The New York Times.

Norvegia, cu o populație de numai 5,5 milioane de locuitori, nu face parte din Uniunea Europeană, dar este membră a alianței NATO. Țara are cele mai multe fiorduri din lume și foarte mulți urși polari.

Pe măsură ce Rusia a redus exporturile de gaze naturale anul trecut, Norvegia le-a înlocuit, iar acum este principalul furnizor de combustibil al Europei. Norvegia furnizează, de asemenea, cantități mai mari de petrol vecinilor săi, înlocuind țițeiul rusesc sub embargo.

„Războiul și întreaga situație energetică au demonstrat că energia norvegiană este extrem de importantă pentru Europa”, a declarat Kristin Fejerskov Kragseth, directorul executiv al Petoro, o companie de stat care administrează exploatațiile petroliere ale Norvegiei. „Am fost întotdeauna importanți”, a adăugat ea, „dar poate nu ne-am dat seama”.

Semnificația acestui statut ridicat nu este pierdută pentru Norvegia, o națiune de 5,5 milioane de oameni, unde energia reprezintă aproximativ o treime din producția economică și unde, spre deosebire de Arabia Saudită, guvernul deține nu numai zăcămintele de petrol și gaze, ci și participații mari la firmele care extrag aceste resurse naturale.

Prin creșterea cererii pentru această energie, războiul din Ucraina a contribuit la adăugarea de aproximativ 100 de miliarde de dolari la veniturile din petrol și gaze ale Norvegiei.

Războiul „a schimbat sentimentul politic”, a spus Ulf Sverdrup, directorul Institutului Norvegian de Afaceri Internaționale, o organizație de cercetare. „Practic, Europa a spus: „Hei! Avem nevoie de energia ta.”

O țară mică cu graniță cu Rusia, Norvegia nu este membră a Uniunii Europene, dar își ascultă cu atenție vecinii. După începerea războiului, Bruxelles-ul și națiunile europene, în special Germania, care depinsese în mare măsură de gazul rusesc, s-au bazat pe Oslo pentru ajutor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Contribuția Norvegiei în Europa a fost menținerea exporturilor de gaze și creșterea acestora”, a declarat Jonas Gahr Store, prim-ministrul Norvegiei. Norvegia producea deja un volum mare de gaz, transportându-l prin conducte submarine către nordul Europei, dar guvernul a autorizat o producție suplimentară.

Companiile energetice au făcut ajustări care au crescut producția de gaze în detrimentul petrolului. Rezultatul a fost o creștere cu 8% a producției de gaze anul trecut, ceea ce a făcut din Norvegia sursa a aproximativ o treime din gazul consumat în Europa.

Veniturile Norvegiei din petrol și gaze au contribuit cu 125 de miliarde de dolari la bugetul statului norvegian în 2022, potrivit estimărilor guvernamentale – cu aproximativ 100 de miliarde de dolari mai mult decât în 2021.

#Norvegia #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat un sezon fără precedent pe piața rapiței, devenind al doilea cel mai mare furnizor al Uniunii Europene, după Ucraina, arată analiza economistului Iurie Rija. Performanța a permis Moldovei să devanseze jucători agricoli tradiționali precum Australia, Serbia sau Canada, consolidându-și poziția pe piața europeană a oleaginoaselor.

În perioada iulie–decembrie 2025, din Moldova au fost exportate 290.445 tone de rapiță, un volum de peste trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2024 și cu 11% peste recordul anterior din 2023, când livrările au atins 260.761 tone. Creșterea spectaculoasă a fost susținută și de prețuri mai bune: rapița moldovenească s-a vândut, în medie, cu 9,04 lei/kg, nivel ușor peste cel din 2024 și cu peste 20% mai mare decât în 2023, când prețul mediu era de 7,49 lei/kg.

Potrivit lui Iurie Rija, această evoluție a fost determinată de cererea ridicată din Uniunea Europeană, presiunile de pe piața uleiurilor vegetale și interesul tot mai mare pentru materie primă destinată biocombustibililor.

Combinația dintre volume record și prețuri mai bune a generat un adevărat salt financiar. În perioada iulie–decembrie 2025, încasările din exportul de rapiță au ajuns la 2 miliarde 624 milioane lei, de 3,24 ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Din punct de vedere valoric, acesta este unul dintre cele mai bune sezoane din istoria agriculturii moldovenești.

În decembrie 2025, exporturile s-au temperat vizibil, ajungând la 3.822 tone, de aproape două ori mai puțin decât în noiembrie, semn că stocurile au fost practic epuizate, iar sezonul comercial se apropie de final.

Piața exporturilor rămâne puternic concentrată. Primele trei companii au realizat peste jumătate din exporturile naționale: RUSAGRO-PRIM SRL – 81.177 tone (28%), VADALEX GRAINS SRL – 36.031 tone (12%) și OROM-IMEXPO SRL – 33.595 tone (12%). Împreună, acestea au exportat peste 150.000 de tone de rapiță.

Din punct de vedere geografic, 95% din rapița moldovenească a mers spre Uniunea Europeană. România a fost principalul cumpărător, cu 185.559 tone la un preț mediu de 8,97 lei/kg, urmată de Bulgaria – 59.507 tone la 9,35 lei/kg și Grecia – 19.205 tone la 9,05 lei/kg. Volume mai mici au ajuns în Cehia, Olanda și Germania, unde prețurile au fost mai mari, iar livrări punctuale au fost făcute și către Nepal, Emiratele Arabe Unite și Marea Britanie.

În total, în sezonul 2025–2026, Moldova a exportat circa 330.000 de tone de rapiță, dintre care 88% ca materie primă și 12% sub formă de produse procesate, respectiv 38.500 tone de rapiță transformate în 16.180 tone de ulei de rapiță. Pentru prima dată după mai bine de 15 ani, procesarea internă a rapiței a fost relansată, un pas important spre creșterea valorii adăugate și reducerea dependenței de exportul de materie brută.