O țară mică i-a suflat banii lui Putin: A câștigat 100 de miliarde de euro peste noapte în detrimentul Rusiei

Războiul lui Putin din Ucraina declanșat în februarie anul trecut a produs o bulversare majoră pe piețe financiare și energetice din Europa, care a dus la alungarea aproape totală a Rusiei de pe continent, în privința importurilor de combustibili fosili. Astfel, locul Moscovei a fost luat de Norvegia, o țară mică care nu este membră UE și care a încasat 100 de miliarde de euro în plus din exporturile sale de energie în 2022, față de 2021.

Acum Norvegia este cel mai mare furnizor de gaze naturale de pe continent, în detrimentul Rusiei, care a pierdut piața Uniunii Europene și din Marea Britanie, din cauza invaziei din Ucraina și a sancțiunilor occidentale, potrivit The New York Times.

Norvegia, cu o populație de numai 5,5 milioane de locuitori, nu face parte din Uniunea Europeană, dar este membră a alianței NATO. Țara are cele mai multe fiorduri din lume și foarte mulți urși polari.

Pe măsură ce Rusia a redus exporturile de gaze naturale anul trecut, Norvegia le-a înlocuit, iar acum este principalul furnizor de combustibil al Europei. Norvegia furnizează, de asemenea, cantități mai mari de petrol vecinilor săi, înlocuind țițeiul rusesc sub embargo.

„Războiul și întreaga situație energetică au demonstrat că energia norvegiană este extrem de importantă pentru Europa”, a declarat Kristin Fejerskov Kragseth, directorul executiv al Petoro, o companie de stat care administrează exploatațiile petroliere ale Norvegiei. „Am fost întotdeauna importanți”, a adăugat ea, „dar poate nu ne-am dat seama”.

Semnificația acestui statut ridicat nu este pierdută pentru Norvegia, o națiune de 5,5 milioane de oameni, unde energia reprezintă aproximativ o treime din producția economică și unde, spre deosebire de Arabia Saudită, guvernul deține nu numai zăcămintele de petrol și gaze, ci și participații mari la firmele care extrag aceste resurse naturale.

Prin creșterea cererii pentru această energie, războiul din Ucraina a contribuit la adăugarea de aproximativ 100 de miliarde de dolari la veniturile din petrol și gaze ale Norvegiei.

Războiul „a schimbat sentimentul politic”, a spus Ulf Sverdrup, directorul Institutului Norvegian de Afaceri Internaționale, o organizație de cercetare. „Practic, Europa a spus: „Hei! Avem nevoie de energia ta.”

O țară mică cu graniță cu Rusia, Norvegia nu este membră a Uniunii Europene, dar își ascultă cu atenție vecinii. După începerea războiului, Bruxelles-ul și națiunile europene, în special Germania, care depinsese în mare măsură de gazul rusesc, s-au bazat pe Oslo pentru ajutor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Contribuția Norvegiei în Europa a fost menținerea exporturilor de gaze și creșterea acestora”, a declarat Jonas Gahr Store, prim-ministrul Norvegiei. Norvegia producea deja un volum mare de gaz, transportându-l prin conducte submarine către nordul Europei, dar guvernul a autorizat o producție suplimentară.

Companiile energetice au făcut ajustări care au crescut producția de gaze în detrimentul petrolului. Rezultatul a fost o creștere cu 8% a producției de gaze anul trecut, ceea ce a făcut din Norvegia sursa a aproximativ o treime din gazul consumat în Europa.

Veniturile Norvegiei din petrol și gaze au contribuit cu 125 de miliarde de dolari la bugetul statului norvegian în 2022, potrivit estimărilor guvernamentale – cu aproximativ 100 de miliarde de dolari mai mult decât în 2021.

#Norvegia #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).