Occidentul dă o lovitură dură Chinei: Renunță la o bogăție a Beijingului, vitală în lume

După ce războiul lui Putin din Ucraina a deschis ochii Europei în privința dependenței de Rusia, de importurile sale de combustibili, iată că o nouă strategie economică globală a prins contur. Astfel Statele Unite și țările de pe bătrânul continent vor să dea o puternică lovitură Chinei și să renunțe la pământurile sale rare, o adevărată bogăție, schimbând piețele de import.

Chiar dacă jucătorii chinezi de pământuri rare își cimentează pozițiile pe piețele internaționale, alte țări fac încet progrese în reconstruirea lanțurilor lor de aprovizionare cu pământuri rare. Au un scop unic: să slăbească strânsoarea Chinei asupra acestor metale prețioase, potrivit Quartz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Încheind o multitudine de oferte recente, națiunile occidentale și aliații lor încearcă să se bazeze mai puțin pe China pentru pământurile rare purificate, care merg în orice, de la iPhone-uri la EV-uri până la semiconductori. Aceasta marchează o realiniere uriașă în comerț – una care poartă nume precum „friendshoring” și „nearshoring”.

Aceste schimbări s-au produs atât de rapid încât au îndepărtat Beijingul. „China nu s-a adaptat la noul model actual de competiție globală pentru pământuri rare”, a scris Dai Tao, profesor la Academia Chineză de Științe Geologice, într-o lucrare recentă.

SUA și Europa încheie acorduri cu pământuri rare fără China. Un exemplu al acestei realinieri este o colaborare veche de doi ani între firmele americane și europene de pământuri rare.

Proiectul presupune prelucrarea nisipurilor monazite din Utah pentru a produce carbonați de pământuri rare, apoi expedierea acestora în Estonia pentru procesare. Într-un alt proiect transatlantic, minereurile de pământuri rare extrase în Canada vor fi supuse procesării preliminare acolo, apoi vor călători în Norvegia pentru rafinare ulterioară.

Între timp, Japonia și-a mărit investițiile la gigantul australian de pământuri rare Lynas pentru a asigura aprovizionarea cu pământuri rare grele, extinzând și mai mult lanțul de aprovizionare cu pământuri rare Japonia-Australia.

Relația strategică și de lungă durată a Japoniei cu Lynas, pe care a salvat-o din colaps în 2016, a dat roade: dependența sa de pământuri rare de China a scăzut de la peste 90% din importuri la 58% în decurs de un deceniu, potrivit datelor ONU Comtrade.
China își apără dominația pământurilor rare la scară largă. Cu toate acestea, China continuă să se bucure de avantaje semnificative, având în vedere amploarea industriei sale. În afară de extragerea propriilor materii prime, China domină fiecare pas în lungul lanț industrial de producere a pământurilor rare de înaltă puritate.

O soluție pentru Occident este îmbunătățirea și dezvoltarea tehnologiilor care necesită mai puține pământuri rare, pentru a reduce mai bine orice dependență de China. De exemplu, Tesla a anunțat recent că motoarele sale de generație următoare vor folosi magneți fără pământuri rare, deși detaliile tehnice nu sunt dezvăluite.

Industria pământurilor rare din China are și vulnerabilități. O altă posibilitate, însă, este ca monopolul pământurilor rare al Chinei să devină victima propriului succes. Combinația Chinei de interdicție a investițiilor străine în pământuri rare, interdicții și restricții privind exportul de tehnologie pentru pământuri rare; iar regulile fiscale care denaturează piața și cresc dependența de import de materii prime din pământuri rare sunt „nesustenabile și nu pot avea succes”, a declarat Thomas Krümmer, autorul buletinului informativ The Rare Earth Observer.

#zacamint #occident #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu, a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă-maraton, „totalurile” activității pentru anul 2025, într-un discurs în care economia a crescut, iar cifrele au dansat.

Într-un cadru solemn, cu „bine sosit” adresat cetățenilor, mediului de afaceri și mass-media, ministrul a mulțumit practic tuturor, de la antreprenori și cetățeni până la „toți care și-au pus umărul”, pentru o creștere economică estimată la circa 2,7%, confirmată, potrivit oficialului, inclusiv de FMI. O creștere modestă, dar descrisă cu entuziasm drept „accelerare”, după pandemie, război și alte „instabilizări pe perioade de studii îndelungate”.

Agricultura a fost vedeta anului, cu +15%, construcțiile au urcat cu 8%, iar industria a contribuit cu 3%, cifră considerată „mică, dar frumoasă”, pentru că ar confirma reorientarea economiei „de la consum la inovații”, chiar dacă inovația încă se caută în slide-uri.

Integrarea europeană a fost declarată „prioritate zero”, cu nouă capitole de negociere, un cluster tematic și exporturi de 68,1% către UE, plus aderarea la SEPA, prezentată ca un succes major. În paralel, 2026 se anunță „foarte și foarte important”, cu 150 de activități de implementat, majoritatea pe umerii ministerului.

La capitolul investiții, ministrul a anunțat 16,7 miliarde (inițial dolari, apoi corectați în lei), intrări nete de capital de 213 milioane de dolari și reinvestiții de 215 milioane de dolari, semn că „Republica Moldova spărește la credibilitate”. Ratingurile B, B+ și B3 au fost prezentate drept dovezi de stabilitate, iar evaluarea realizată de o agenție internațională a fost calificată drept „foarte frumoasă”.

Digitalizarea a ocupat un spațiu generos. Este vorba de 75% din servicii digitalizate, 80% din interacțiuni online, iar Republica Moldova este pregătită să devină „un scut cibernetic al Europei de Iest”, în contextul unor pierderi globale de 10,5 trilioane de dolari din atacuri cibernetice.

Punctul forte al prezentării a fost „legea freelancerelor”, care intră în vigoare din 2026: notificare simplă, impozit unic de 15%, fără contabilitate și fără rapoarte, cu promisiunea protecției sociale și medicale. Totul transparent, digital și „fără biurocrație”.

La finalul conferinței, ministrul a promis că prosperitatea va gravita „ca un satelit” în jurul cetățenilor în 2026, iar economiile mediului de afaceri din debirocratizare se ridică deja la 3 milioane de lei, „sume preventive”, urmând ca adevăratele calcule să vină… în ianuarie.

Conferința s-a încheiat optimist, cu urări de Anul Nou, promisiuni de vești bune și certitudinea că, în 2026, economia va continua să crească corectată la timp, digitalizată complet și, eventual, cu mai puține „părdon”-uri.