Occidentul dă o lovitură dură Chinei: Renunță la o bogăție a Beijingului, vitală în lume

După ce războiul lui Putin din Ucraina a deschis ochii Europei în privința dependenței de Rusia, de importurile sale de combustibili, iată că o nouă strategie economică globală a prins contur. Astfel Statele Unite și țările de pe bătrânul continent vor să dea o puternică lovitură Chinei și să renunțe la pământurile sale rare, o adevărată bogăție, schimbând piețele de import.

Chiar dacă jucătorii chinezi de pământuri rare își cimentează pozițiile pe piețele internaționale, alte țări fac încet progrese în reconstruirea lanțurilor lor de aprovizionare cu pământuri rare. Au un scop unic: să slăbească strânsoarea Chinei asupra acestor metale prețioase, potrivit Quartz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Încheind o multitudine de oferte recente, națiunile occidentale și aliații lor încearcă să se bazeze mai puțin pe China pentru pământurile rare purificate, care merg în orice, de la iPhone-uri la EV-uri până la semiconductori. Aceasta marchează o realiniere uriașă în comerț – una care poartă nume precum „friendshoring” și „nearshoring”.

Aceste schimbări s-au produs atât de rapid încât au îndepărtat Beijingul. „China nu s-a adaptat la noul model actual de competiție globală pentru pământuri rare”, a scris Dai Tao, profesor la Academia Chineză de Științe Geologice, într-o lucrare recentă.

SUA și Europa încheie acorduri cu pământuri rare fără China. Un exemplu al acestei realinieri este o colaborare veche de doi ani între firmele americane și europene de pământuri rare.

Proiectul presupune prelucrarea nisipurilor monazite din Utah pentru a produce carbonați de pământuri rare, apoi expedierea acestora în Estonia pentru procesare. Într-un alt proiect transatlantic, minereurile de pământuri rare extrase în Canada vor fi supuse procesării preliminare acolo, apoi vor călători în Norvegia pentru rafinare ulterioară.

Între timp, Japonia și-a mărit investițiile la gigantul australian de pământuri rare Lynas pentru a asigura aprovizionarea cu pământuri rare grele, extinzând și mai mult lanțul de aprovizionare cu pământuri rare Japonia-Australia.

Relația strategică și de lungă durată a Japoniei cu Lynas, pe care a salvat-o din colaps în 2016, a dat roade: dependența sa de pământuri rare de China a scăzut de la peste 90% din importuri la 58% în decurs de un deceniu, potrivit datelor ONU Comtrade.
China își apără dominația pământurilor rare la scară largă. Cu toate acestea, China continuă să se bucure de avantaje semnificative, având în vedere amploarea industriei sale. În afară de extragerea propriilor materii prime, China domină fiecare pas în lungul lanț industrial de producere a pământurilor rare de înaltă puritate.

O soluție pentru Occident este îmbunătățirea și dezvoltarea tehnologiilor care necesită mai puține pământuri rare, pentru a reduce mai bine orice dependență de China. De exemplu, Tesla a anunțat recent că motoarele sale de generație următoare vor folosi magneți fără pământuri rare, deși detaliile tehnice nu sunt dezvăluite.

Industria pământurilor rare din China are și vulnerabilități. O altă posibilitate, însă, este ca monopolul pământurilor rare al Chinei să devină victima propriului succes. Combinația Chinei de interdicție a investițiilor străine în pământuri rare, interdicții și restricții privind exportul de tehnologie pentru pământuri rare; iar regulile fiscale care denaturează piața și cresc dependența de import de materii prime din pământuri rare sunt „nesustenabile și nu pot avea succes”, a declarat Thomas Krümmer, autorul buletinului informativ The Rare Earth Observer.

#zacamint #occident #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.