Occidentul dă o lovitură dură Chinei: Renunță la o bogăție a Beijingului, vitală în lume

08 Apr. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Apr. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

După ce războiul lui Putin din Ucraina a deschis ochii Europei în privința dependenței de Rusia, de importurile sale de combustibili, iată că o nouă strategie economică globală a prins contur. Astfel Statele Unite și țările de pe bătrânul continent vor să dea o puternică lovitură Chinei și să renunțe la pământurile sale rare, o adevărată bogăție, schimbând piețele de import.

Chiar dacă jucătorii chinezi de pământuri rare își cimentează pozițiile pe piețele internaționale, alte țări fac încet progrese în reconstruirea lanțurilor lor de aprovizionare cu pământuri rare. Au un scop unic: să slăbească strânsoarea Chinei asupra acestor metale prețioase, potrivit Quartz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Încheind o multitudine de oferte recente, națiunile occidentale și aliații lor încearcă să se bazeze mai puțin pe China pentru pământurile rare purificate, care merg în orice, de la iPhone-uri la EV-uri până la semiconductori. Aceasta marchează o realiniere uriașă în comerț – una care poartă nume precum „friendshoring” și „nearshoring”.

Aceste schimbări s-au produs atât de rapid încât au îndepărtat Beijingul. „China nu s-a adaptat la noul model actual de competiție globală pentru pământuri rare”, a scris Dai Tao, profesor la Academia Chineză de Științe Geologice, într-o lucrare recentă.

SUA și Europa încheie acorduri cu pământuri rare fără China. Un exemplu al acestei realinieri este o colaborare veche de doi ani între firmele americane și europene de pământuri rare.

Proiectul presupune prelucrarea nisipurilor monazite din Utah pentru a produce carbonați de pământuri rare, apoi expedierea acestora în Estonia pentru procesare. Într-un alt proiect transatlantic, minereurile de pământuri rare extrase în Canada vor fi supuse procesării preliminare acolo, apoi vor călători în Norvegia pentru rafinare ulterioară.

Între timp, Japonia și-a mărit investițiile la gigantul australian de pământuri rare Lynas pentru a asigura aprovizionarea cu pământuri rare grele, extinzând și mai mult lanțul de aprovizionare cu pământuri rare Japonia-Australia.

Relația strategică și de lungă durată a Japoniei cu Lynas, pe care a salvat-o din colaps în 2016, a dat roade: dependența sa de pământuri rare de China a scăzut de la peste 90% din importuri la 58% în decurs de un deceniu, potrivit datelor ONU Comtrade.
China își apără dominația pământurilor rare la scară largă. Cu toate acestea, China continuă să se bucure de avantaje semnificative, având în vedere amploarea industriei sale. În afară de extragerea propriilor materii prime, China domină fiecare pas în lungul lanț industrial de producere a pământurilor rare de înaltă puritate.

O soluție pentru Occident este îmbunătățirea și dezvoltarea tehnologiilor care necesită mai puține pământuri rare, pentru a reduce mai bine orice dependență de China. De exemplu, Tesla a anunțat recent că motoarele sale de generație următoare vor folosi magneți fără pământuri rare, deși detaliile tehnice nu sunt dezvăluite.

Industria pământurilor rare din China are și vulnerabilități. O altă posibilitate, însă, este ca monopolul pământurilor rare al Chinei să devină victima propriului succes. Combinația Chinei de interdicție a investițiilor străine în pământuri rare, interdicții și restricții privind exportul de tehnologie pentru pământuri rare; iar regulile fiscale care denaturează piața și cresc dependența de import de materii prime din pământuri rare sunt „nesustenabile și nu pot avea succes”, a declarat Thomas Krümmer, autorul buletinului informativ The Rare Earth Observer.

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!