Occidentul întărește graniţele cu Rusia: UE vrea să dea Moldovei 40 de milioane de euro ca să se apere de Moscova

16 Mart. 2023, 14:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mart. 2023, 14:28 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană ia în considerare posibilitatea de a oferi forţelor armate ale Republicii Moldova un ajutor suplimentar de 40 de milioane de euro (42,1 milioane de dolari) pentru a-şi spori supravegherea aeriană, logistica şi apărarea cibernetică, scrie BLOOMBERG.

Finanţarea ar urma să fie atrasă din Facilitatea Europeană pentru Pace a blocului, potrivit unei propuneri a braţului de politică externă a UE, trimisă statelor membre săptămâna trecută şi consultată de Bloomberg. Noua finanţare, care s-ar adăuga la sprijinul financiar anterior, este încă în curs de discuţie şi are nevoie de aprobarea ţărilor din cadrul Uniunii.

Moldova se află sub o presiune tot mai mare de când Rusia a invadat ţara vecină, liderii de la Chişinău acuzând Moscova că încearcă să răstoarne guvernul pro-european al ţării. Rusia a negat orice implicare în afacerile interne ale Moldovei.

Conform propunerii, ajutorul UE ar include echipamente şi bunuri neletale, cum ar fi radare de supraveghere mobilă cu rază lungă de acţiune  la nivel terestru, camionete, echipamente şi hardware de comunicaţii, precum şi software pentru a îmbunătăţi infrastructura IT a Moldovei.

Potrivit documentului, guvernul moldovean i-a trimis lui Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, o scrisoare prin care solicita ajutorul în februarie.

EPF, care rambursează capital statelor membre pentru livrările de arme către Ucraina şi finanţează alte proiecte, are în prezent un buget de aproximativ 7,7 miliarde de euro, o mare parte din acesta fiind deja promis pentru a sprijini Kievul. Ajutorul militar pentru Republica Moldova ar veni ca un plus faţă de un sprijin financiar anterior oferit de Uniunea Europenă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!