Oficial, săraci. Neoficial, bogați în Elveția! Ce spun cifrele despre averile colosale ale moldovenilor

14 Apr. 2025, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Apr. 2025, 10:19 // Actual //  Ursu Victor

Cetățenii și companiile din Republica Moldova dețineau, în anul 2022, circa 516 milioane de dolari în paradisuri fiscale, echivalentul a 3,6% din PIB-ul țării, potrivit datelor publicate de platforma internațională Atlasul Offshore.

Potrivit sursei, cea mai mare parte a averii financiare moldovenești ascunse în străinătate se află în Elveția, care concentrează singură 0,32 miliarde USD, reprezentând 2,2% din PIB-ul Moldovei.

Pe locul doi se află paradisurile fiscale asiatice, cu aproximativ 110 milioane USD (0,82% din PIB), urmate de paradisurile europene (fără Elveția) cu 59 de milioane USD (0,41%), și paradisurile americane, care găzduiesc în conturile lor 18 milioane USD, adică 0,12% din PIB.

Aceste cifre relevă o problemă sistemică de export al capitalului financiar către jurisdicții opace, care afectează capacitatea statului de a colecta impozite și de a finanța dezvoltarea economică.

Datele vin într-un context în care autoritățile de la Chișinău declară public că vor să combată evaziunea fiscală și să sporească transparența în gestionarea banilor publici și privați. Cu toate acestea, lipsa unor măsuri concrete în ceea ce privește monitorizarea fluxurilor financiare internaționale pare să mențină Moldova în rândul țărilor vulnerabile la exodul de capital.

Platforma Atlas Offshore este un instrument dezvoltat de EU Tax Observatory și Skatteforsk pentru a face mai vizibile fluxurile globale de bogăție ascunsă, estimând activele financiare offshore ale fiecărei țări în parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.