Oficial, săraci. Neoficial, bogați în Elveția! Ce spun cifrele despre averile colosale ale moldovenilor

14 Apr. 2025, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Apr. 2025, 10:19 // Actual //  Ursu Victor

Cetățenii și companiile din Republica Moldova dețineau, în anul 2022, circa 516 milioane de dolari în paradisuri fiscale, echivalentul a 3,6% din PIB-ul țării, potrivit datelor publicate de platforma internațională Atlasul Offshore.

Potrivit sursei, cea mai mare parte a averii financiare moldovenești ascunse în străinătate se află în Elveția, care concentrează singură 0,32 miliarde USD, reprezentând 2,2% din PIB-ul Moldovei.

Pe locul doi se află paradisurile fiscale asiatice, cu aproximativ 110 milioane USD (0,82% din PIB), urmate de paradisurile europene (fără Elveția) cu 59 de milioane USD (0,41%), și paradisurile americane, care găzduiesc în conturile lor 18 milioane USD, adică 0,12% din PIB.

Aceste cifre relevă o problemă sistemică de export al capitalului financiar către jurisdicții opace, care afectează capacitatea statului de a colecta impozite și de a finanța dezvoltarea economică.

Datele vin într-un context în care autoritățile de la Chișinău declară public că vor să combată evaziunea fiscală și să sporească transparența în gestionarea banilor publici și privați. Cu toate acestea, lipsa unor măsuri concrete în ceea ce privește monitorizarea fluxurilor financiare internaționale pare să mențină Moldova în rândul țărilor vulnerabile la exodul de capital.

Platforma Atlas Offshore este un instrument dezvoltat de EU Tax Observatory și Skatteforsk pentru a face mai vizibile fluxurile globale de bogăție ascunsă, estimând activele financiare offshore ale fiecărei țări în parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!