Olandezii au pus piciorul în prag! Au adoptat o rezoluție. Nu-i vor pe români și bulgari în Schengen

Parlamentul olandez a adoptat astăzi o rezoluţie împotriva aderării Romaniei şi Bulgariei la Schengen, invocand problemele legate de corupţie şi stat de drept.

Parlamentul olandez a adoptat astăzi o rezoluţie împotriva aderării Romaniei şi Bulgariei la Schengen

Premierul olandez Mark Rutte poate trece peste decizia Parlamentului la votul final din decembrie. Totuşi, guvernul său se bazează pe o majoritate fragilă cea ce îi oferă o libertate mică de mişcare.

Ţările de Jos sunt guvernate de o coaliţie formată din patru partide. Acordul acestei coaliţii de guvernare de centru-dreapta s-a realizat greu, pe 13 decembrie anul trecut, după nouă luni de negocieri dificile. Mark Rutte este premier din octombrie 2010 şi mereu a încercat să satisfacă dorinţele coaliţiei dinc are afce parte pentru a evota o destrămare a acesteia.

Aderarea unui stat la Schengen se face doar cu un vot în unanimitate. Astfel fiecare ţară are drept de VETO.

Votul de azi de la Haga vine după ce marţi toţi europarlamentarii din partidul premierului olandez Mark Rutte s-au abţinut la votul rezoluţiei din Parlamentul European pentru sprijinirea aderării României şi Bulgariei la Schengen. Un alt europarlamentar olandez din coaliţia guvernamentală a votat împotrivă.

#Schengen #Olanda #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.