Olandezii au pus piciorul în prag! Au adoptat o rezoluție. Nu-i vor pe români și bulgari în Schengen

Parlamentul olandez a adoptat astăzi o rezoluţie împotriva aderării Romaniei şi Bulgariei la Schengen, invocand problemele legate de corupţie şi stat de drept.

Parlamentul olandez a adoptat astăzi o rezoluţie împotriva aderării Romaniei şi Bulgariei la Schengen

Premierul olandez Mark Rutte poate trece peste decizia Parlamentului la votul final din decembrie. Totuşi, guvernul său se bazează pe o majoritate fragilă cea ce îi oferă o libertate mică de mişcare.

Ţările de Jos sunt guvernate de o coaliţie formată din patru partide. Acordul acestei coaliţii de guvernare de centru-dreapta s-a realizat greu, pe 13 decembrie anul trecut, după nouă luni de negocieri dificile. Mark Rutte este premier din octombrie 2010 şi mereu a încercat să satisfacă dorinţele coaliţiei dinc are afce parte pentru a evota o destrămare a acesteia.

Aderarea unui stat la Schengen se face doar cu un vot în unanimitate. Astfel fiecare ţară are drept de VETO.

Votul de azi de la Haga vine după ce marţi toţi europarlamentarii din partidul premierului olandez Mark Rutte s-au abţinut la votul rezoluţiei din Parlamentul European pentru sprijinirea aderării României şi Bulgariei la Schengen. Un alt europarlamentar olandez din coaliţia guvernamentală a votat împotrivă.

#Schengen #Olanda #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2026 a fost aprobat cu un deficit de 385 milioane de lei, în pofida majorării semnificative a veniturilor și a contribuțiilor plătite de cetățeni. Potrivit legii votate în lectura a doua, fondurile AOAM vor totaliza 18,83 miliarde lei la venituri, în timp ce cheltuielile ajung la 19,22 miliarde lei, diferența urmând să fie acoperită din rezervele acumulate anterior

În timp ce Guvernul vorbește despre „investiții în sănătate”, documentul arată că prima de asigurare medicală în sumă fixă rămâne la 12.636 lei pe an, deși valoarea legală calculată ar fi trebuit să ajungă la aproape 18.800 lei, diferența fiind acoperită prin derogări politice și artificii bugetare

Mai mult, îngrijirile medicale comunitare și la domiciliu sunt tăiate drastic: alocările scad cu peste 100 milioane lei față de anul precedent, fondurile fiind redirecționate spre alte subprograme, inclusiv pentru centre de sănătate mintală și servicii paraclinice

Practic, pacienții cronici, vârstnicii și persoanele imobilizate vor primi mai puțin sprijin exact acolo unde sistemul este deja la limită.

În paralel, cheltuielile administrative ale sistemului AOAM depășesc 132 milioane de lei, iar odată cu schimbarea statutului CNAM, statul garantează că niciun salariu din instituție nu va scădea, chiar dacă veniturile nu acoperă cheltuielile totale

Deși aproape 40% din bugetul sănătății provine din transferuri de la bugetul de stat, sistemul intră în 2026 pe deficit, cu promisiuni de reforme și investiții, dar fără o soluție clară pentru sustenabilitate financiară pe termen mediu.