Olandezii au pus piciorul în prag! Au adoptat o rezoluție. Nu-i vor pe români și bulgari în Schengen

Parlamentul olandez a adoptat astăzi o rezoluţie împotriva aderării Romaniei şi Bulgariei la Schengen, invocand problemele legate de corupţie şi stat de drept.

Parlamentul olandez a adoptat astăzi o rezoluţie împotriva aderării Romaniei şi Bulgariei la Schengen

Premierul olandez Mark Rutte poate trece peste decizia Parlamentului la votul final din decembrie. Totuşi, guvernul său se bazează pe o majoritate fragilă cea ce îi oferă o libertate mică de mişcare.

Ţările de Jos sunt guvernate de o coaliţie formată din patru partide. Acordul acestei coaliţii de guvernare de centru-dreapta s-a realizat greu, pe 13 decembrie anul trecut, după nouă luni de negocieri dificile. Mark Rutte este premier din octombrie 2010 şi mereu a încercat să satisfacă dorinţele coaliţiei dinc are afce parte pentru a evota o destrămare a acesteia.

Aderarea unui stat la Schengen se face doar cu un vot în unanimitate. Astfel fiecare ţară are drept de VETO.

Votul de azi de la Haga vine după ce marţi toţi europarlamentarii din partidul premierului olandez Mark Rutte s-au abţinut la votul rezoluţiei din Parlamentul European pentru sprijinirea aderării României şi Bulgariei la Schengen. Un alt europarlamentar olandez din coaliţia guvernamentală a votat împotrivă.

#Schengen #Olanda #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.