Oligarhii ruși mai bogați decât întreaga populație! Moscova, paradisul miliardarilor

Moscova a urcat pe locul al doilea în lume după numărul de miliardari în dolari, devansând Hong Kong și fiind întrecută doar de New York, potrivit celui mai recent clasament publicat de Forbes.

Până la 7 martie 2025, 90 de miliardari trăiau în capitala Rusiei — cu 16 mai mulți decât anul trecut, dintre care 11 sunt „nou-veniți”. Averea totală a acestor persoane se ridică la 409 miliarde de dolari, cu 31 de miliarde mai mult decât în 2024.

Cel mai bogat moscovit rămâne magnatul petrolier Vagit Alekperov, cu o avere estimată la 28,7 miliarde de dolari. Peste jumătate din această sumă provine din participația sa în gigantul „Lukoil”, de la care a încasat anul trecut peste 2 miliarde de dolari în dividende, în ciuda faptului că a părăsit funcția de președinte al companiei în aprilie 2022, după ce a fost vizat de sancțiunile impuse de Marea Britanie și Australia.

Moscova a reușit astfel să depășească Hong Kong, care anul trecut ocupa la egalitate locul doi cu capitala rusă. În prezent, Hong Kong se află pe locul trei, cu 72 de miliardari, fiind urmat de alte două orașe din China aflate în top 10.

Pe primul loc se menține New York, care a adăugat în 2024 încă 13 miliardari, ajungând la 123. Averea totală a acestora se ridică la 759 miliarde de dolari, iar liderul rămâne Michael Bloomberg, cu o avere de 105 miliarde de dolari.

În ciuda sancțiunilor occidentale, numărul miliardarilor din întreaga Rusie a crescut în 2024 de la 125 la 146, potrivit Forbes — cel mai mare număr din istoria clasamentului. 15 ruși au intrat pentru prima dată în top, iar 10 au revenit după o absență. Doar patru au ieșit din listă.

Totodată, averea combinată a celor mai bogați ruși a atins un nou record de 625,5 miliarde de dolari, depășind nivelul din 2023 (576,8 miliarde $) și chiar recordul pre-invazie din 2021 (606,2 miliarde $).

Potrivit Forbes, averea cumulată a miliardarilor ruși a depășit economiile tuturor cetățenilor ruși din sistemul bancar. Astfel, în timp ce cei mai bogați ruși dețineau 63,3 trilioane de ruble, populația țării avea în băncile rusești doar 57,5 trilioane de ruble (date valabile la 1 ianuarie 2025).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.