Bomba din câmp! Agricultorii plătesc pentru drumuri pe care nu le folosesc. Statul îi jupoaie de bani

04 Apr. 2025, 13:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Apr. 2025, 13:02 // Actual //  Ursu Victor

Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli trebuie extins și revizuit, iar Republica Moldova are nevoie de un mecanism de subvenționare a accizei la motorină, o actualizare urgentă a Legii Apelor și o intervenție fermă către Uniunea Europeană pentru liberalizarea permanentă a exporturilor de fructe. Acestea sunt doar câteva dintre propunerile-cheie lansate de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Afirmațiile economistului vin în contextul în care mediul de afaceri și-a expus prioritățile pentru politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2026 în cadrul unei ședințe recente a Agendei Naționale de Business.

TVA rambursabil pentru agricultori: măsura trebuie menținută și extinsă
Veaceslav Ioniță a reamintit că între 2009 și 2014 agricultorii moldoveni au beneficiat de un mecanism de rambursare a TVA. În contextul recentelor crize, Guvernul a relansat acest mecanism, însă actualul program expiră în iunie 2025. „Agricultorii cer ca mecanismul să fie prelungit și revizuit, deoarece nu toți au putut aplica în calitate de beneficiari. Cei acceptați au avut însă beneficii reale”, a declarat expertul.

Acciza la motorină – povară pentru agricultori, fără beneficii directe

Ioniță atrage atenția că în prezent, circa 80% din acciza pe produse petroliere este direcționată pentru reparația drumurilor, însă agricultorii care folosesc utilaje în câmp nu beneficiază direct de această infrastructură. „Este justificată cererea agricultorilor de a beneficia de un mecanism de restituire a accizei la motorină pentru a reduce costurile de producție”, a subliniat el.

Legea Apelor și irigațiile: între urgență și strategie

Economistul a insistat și asupra revizuirii Legii Apelor și elaborării unei strategii naționale de irigare până în 2030. „Din 13 miliarde de metri cubi de apă care intră anual în țară, se utilizează sub 0,4%. Republica Moldova este vulnerabilă în fața secetelor din cauza lipsei unui sistem performant de irigații”, a avertizat Ioniță, adăugând că o parte din sprijinul UE ar trebui orientat spre agricultură.

Pericolul restricționării exporturilor de fructe în UE

Un alt risc major semnalat de Ioniță este expirarea la 25 iunie 2025 a privilegiilor tarifare acordate prin Acordul de Asociere cu UE. „Este esențial ca Guvernul să negocieze de urgență prelungirea acestor termene. În caz contrar, circa 3.000 de antreprenori din sectorul fructelor vor fi afectați într-un moment în care exporturile generale sunt în scădere, iar cele de fructe în creștere”, a avertizat economistul.

Alerta privind industria zahărului: risc de colaps

Republica Moldova riscă să devină importator net de zahăr, atrage atenția Ioniță. „Suntem unica țară din regiune care nu acordă subvenții producătorilor de zahăr. În context de criză, trebuie limitat importul de zahăr pentru producătorii locali și aplicate măsuri anti-dumping, asemenea celor din UE. Altfel, vom pierde o industrie esențială și venituri bugetare importante”, a explicat analistul.

Contrabanda cu tutun: efectele reglementărilor neinspirate

Referindu-se la piața produselor din tutun, Ioniță a amintit că anul trecut contrabanda a explodat din cauza reglementărilor incoerente, afectând bugetul și sănătatea publică. Producătorii cer amânarea interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit, introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină și o legislație clară pentru aceste produse. Totodată, se solicită un calendar fiscal stabil pentru următorii trei ani.

Alte propuneri din partea mediului de afaceri

Sectorul plantelor medicinale și aromatice: Necesitatea unui program național dedicat, eliminarea blocajelor vamale și promovarea unui brand de țară pentru aceste produse. Piața serviciilor de taxi: Combaterea activității în zona gri (peste 30% din piață) și o tranziție echilibrată către liberalizarea pieței asigurărilor.

Infrastructura rutieră: Alocarea a 80% din accize pentru fondul rutier, ajustarea accizei la motorină și crearea unui mecanism de restituire pentru agricultori. Transportul feroviar: Separarea operatorului feroviar de expeditorii privați și crearea unei autorități de reglementare independente. „Aceste propuneri reflectă o nevoie acută de reforme sistemice și politici coerente. Dacă nu se intervine rapid și eficient, riscurile economice vor continua să se adâncească, în special pentru sectoarele strategice precum agricultura și exporturile”, a conchis Veaceslav Ioniță.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.