Bomba din câmp! Agricultorii plătesc pentru drumuri pe care nu le folosesc. Statul îi jupoaie de bani

Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli trebuie extins și revizuit, iar Republica Moldova are nevoie de un mecanism de subvenționare a accizei la motorină, o actualizare urgentă a Legii Apelor și o intervenție fermă către Uniunea Europeană pentru liberalizarea permanentă a exporturilor de fructe. Acestea sunt doar câteva dintre propunerile-cheie lansate de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Afirmațiile economistului vin în contextul în care mediul de afaceri și-a expus prioritățile pentru politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2026 în cadrul unei ședințe recente a Agendei Naționale de Business.

TVA rambursabil pentru agricultori: măsura trebuie menținută și extinsă
Veaceslav Ioniță a reamintit că între 2009 și 2014 agricultorii moldoveni au beneficiat de un mecanism de rambursare a TVA. În contextul recentelor crize, Guvernul a relansat acest mecanism, însă actualul program expiră în iunie 2025. „Agricultorii cer ca mecanismul să fie prelungit și revizuit, deoarece nu toți au putut aplica în calitate de beneficiari. Cei acceptați au avut însă beneficii reale”, a declarat expertul.

Acciza la motorină – povară pentru agricultori, fără beneficii directe

Ioniță atrage atenția că în prezent, circa 80% din acciza pe produse petroliere este direcționată pentru reparația drumurilor, însă agricultorii care folosesc utilaje în câmp nu beneficiază direct de această infrastructură. „Este justificată cererea agricultorilor de a beneficia de un mecanism de restituire a accizei la motorină pentru a reduce costurile de producție”, a subliniat el.

Legea Apelor și irigațiile: între urgență și strategie

Economistul a insistat și asupra revizuirii Legii Apelor și elaborării unei strategii naționale de irigare până în 2030. „Din 13 miliarde de metri cubi de apă care intră anual în țară, se utilizează sub 0,4%. Republica Moldova este vulnerabilă în fața secetelor din cauza lipsei unui sistem performant de irigații”, a avertizat Ioniță, adăugând că o parte din sprijinul UE ar trebui orientat spre agricultură.

Pericolul restricționării exporturilor de fructe în UE

Un alt risc major semnalat de Ioniță este expirarea la 25 iunie 2025 a privilegiilor tarifare acordate prin Acordul de Asociere cu UE. „Este esențial ca Guvernul să negocieze de urgență prelungirea acestor termene. În caz contrar, circa 3.000 de antreprenori din sectorul fructelor vor fi afectați într-un moment în care exporturile generale sunt în scădere, iar cele de fructe în creștere”, a avertizat economistul.

Alerta privind industria zahărului: risc de colaps

Republica Moldova riscă să devină importator net de zahăr, atrage atenția Ioniță. „Suntem unica țară din regiune care nu acordă subvenții producătorilor de zahăr. În context de criză, trebuie limitat importul de zahăr pentru producătorii locali și aplicate măsuri anti-dumping, asemenea celor din UE. Altfel, vom pierde o industrie esențială și venituri bugetare importante”, a explicat analistul.

Contrabanda cu tutun: efectele reglementărilor neinspirate

Referindu-se la piața produselor din tutun, Ioniță a amintit că anul trecut contrabanda a explodat din cauza reglementărilor incoerente, afectând bugetul și sănătatea publică. Producătorii cer amânarea interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit, introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină și o legislație clară pentru aceste produse. Totodată, se solicită un calendar fiscal stabil pentru următorii trei ani.

Alte propuneri din partea mediului de afaceri

Sectorul plantelor medicinale și aromatice: Necesitatea unui program național dedicat, eliminarea blocajelor vamale și promovarea unui brand de țară pentru aceste produse. Piața serviciilor de taxi: Combaterea activității în zona gri (peste 30% din piață) și o tranziție echilibrată către liberalizarea pieței asigurărilor.

Infrastructura rutieră: Alocarea a 80% din accize pentru fondul rutier, ajustarea accizei la motorină și crearea unui mecanism de restituire pentru agricultori. Transportul feroviar: Separarea operatorului feroviar de expeditorii privați și crearea unei autorități de reglementare independente. „Aceste propuneri reflectă o nevoie acută de reforme sistemice și politici coerente. Dacă nu se intervine rapid și eficient, riscurile economice vor continua să se adâncească, în special pentru sectoarele strategice precum agricultura și exporturile”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#politica fiscală #accize #TVA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.