OMS: Nu există motive pentru a stopa vaccinările cu serul AstraZeneca

12 Mart. 2021, 17:19
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Mart. 2021, 17:19 // Actual //  MD Bani

Țările nu ar trebui să înceteze utilizarea vaccinului AstraZeneca în combaterea COVID-19 din cauza temerilor că provoacă cheaguri de sânge, deoarece nu există nicio indicație specifică că acest lucru este adevărat, spune Organizația Mondială a Sănătății.

Un purtător de cuvânt al OMS a declarat vineri într-un briefing că nu există nicio legătură între serul AstraZeneca și dezvoltarea cheagurilor de sânge la persoanele vaccinate, scrie realitatea.md.

Margaret Harris a spus că este un „vaccin excelent” și că ar trebui să fie utilizat în continuare.

Vaccinul AstraZeneca a fost administrat deja la peste 5 milioane de oameni.

În Europa au avut loc aproximativ 30 de „incidente trombo-embolice”, sau cu alte cuvinte, dezvoltări de cheaguri în sânge după administrarea vaccinului. Mai mult de atât, a mai fost raportat decesul unui bărbat cu vârstă de 50 de ani din Italia, care a murit din cauza trombozei venoase profunde.

OMS investighează cazurile raportate, pentru a verifica absolut orice versiune posibilă și pentru a clarifica orice întrebare legată de siguranța administrării acestuia, a spus dna Harris.

Până în momentul de față, nu a fost stabilită nicio relație între acest vaccin specific și problemele de sănătate raportate, a spus ea.

Decizia Bulgariei de a întrerupe implementarea urmează pași similari din Danemarca, Islanda și Norvegia, precum și din Thailanda. Italia și Austria au încetat să mai folosească anumite loturi de medicamente ca măsură de precauție.

„Am ordonat oprirea vaccinărilor cu AstraZeneca până când Agenția Europeană a Medicamentului va infirma toate îndoielile cu privire la siguranța serului”, a spus premierul bulgar Boyko Borisov.

Agenția Europeană a Medicamentului, autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE, a declarat mai devreme că nu există nicio indicație că vaccinul ar fi cauzat cheagurile de sânge, adăugând că „beneficiile sale continuă să depășească riscurile”.

AstraZeneca a declarat că siguranța medicamentului a fost studiată pe larg în cadrul studiilor clinice.

Alte țări, inclusiv Marea Britanie, Germania, Australia și Mexic, au declarat că vor continua procesul de vaccinare cu acest ser.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.