OMS: Nu există motive pentru a stopa vaccinările cu serul AstraZeneca

Țările nu ar trebui să înceteze utilizarea vaccinului AstraZeneca în combaterea COVID-19 din cauza temerilor că provoacă cheaguri de sânge, deoarece nu există nicio indicație specifică că acest lucru este adevărat, spune Organizația Mondială a Sănătății.

Un purtător de cuvânt al OMS a declarat vineri într-un briefing că nu există nicio legătură între serul AstraZeneca și dezvoltarea cheagurilor de sânge la persoanele vaccinate, scrie realitatea.md.

Margaret Harris a spus că este un „vaccin excelent” și că ar trebui să fie utilizat în continuare.

Vaccinul AstraZeneca a fost administrat deja la peste 5 milioane de oameni.

În Europa au avut loc aproximativ 30 de „incidente trombo-embolice”, sau cu alte cuvinte, dezvoltări de cheaguri în sânge după administrarea vaccinului. Mai mult de atât, a mai fost raportat decesul unui bărbat cu vârstă de 50 de ani din Italia, care a murit din cauza trombozei venoase profunde.

OMS investighează cazurile raportate, pentru a verifica absolut orice versiune posibilă și pentru a clarifica orice întrebare legată de siguranța administrării acestuia, a spus dna Harris.

Până în momentul de față, nu a fost stabilită nicio relație între acest vaccin specific și problemele de sănătate raportate, a spus ea.

Decizia Bulgariei de a întrerupe implementarea urmează pași similari din Danemarca, Islanda și Norvegia, precum și din Thailanda. Italia și Austria au încetat să mai folosească anumite loturi de medicamente ca măsură de precauție.

„Am ordonat oprirea vaccinărilor cu AstraZeneca până când Agenția Europeană a Medicamentului va infirma toate îndoielile cu privire la siguranța serului”, a spus premierul bulgar Boyko Borisov.

Agenția Europeană a Medicamentului, autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE, a declarat mai devreme că nu există nicio indicație că vaccinul ar fi cauzat cheagurile de sânge, adăugând că „beneficiile sale continuă să depășească riscurile”.

AstraZeneca a declarat că siguranța medicamentului a fost studiată pe larg în cadrul studiilor clinice.

Alte țări, inclusiv Marea Britanie, Germania, Australia și Mexic, au declarat că vor continua procesul de vaccinare cu acest ser.

#vaccin anti-covid-19 #AstraZeneca #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%