ONG-urile de media cer neadmiterea majorării tarifelor de locațiune în Casa Presei

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media își exprimă îngrijorarea în legătură cu intenția Cancelariei de Stat de a majora tarifele de locațiune de către mijloacele de informare în masă a spațiilor în clădirile proprietate publică și solicită intervenția urgentă pentru a nu admite acest lucru, transmite IPN.

Într-un apel public, ONG-urile de media menționează că Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a transmis redacțiilor instituțiilor mass-media care închiriază spații în clădirea Casei Presei o scrisoare, prin care anunță despre intenția de a majora coeficientul de calculare a tarifelor de locațiune a spațiilor în Casa Presei, începând cu data de 1 mai 2021. Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului invită redacțiile la ședința comisiei de negocieri și avertizează că „neprezentarea la ședință va fi considerată ca accept al noului preț propus”.

Organizațiile semnatare ale apelului public își exprimă îngrijorarea în legătură cu această intenție a Cancelariei de Stat și fac apel către prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, să intervină pentru a nu admite majorarea tarifelor. O eventuală majorare ar înrăutăți și mai mult situația financiară a instituțiilor de presă, afectate foarte mult de criza economică cauzată de pandemia de COVID-19.

ONG-urile de media menționează că Guvernul nu a aprobat nicio măsură de susținere economică a domeniului mediatic în condițiile crizei pandemice, așa cum au făcut guvernele altor țări europene, dar și ale unor țări care nu sunt membre UE. Dar, iată că în locul măsurilor de suport în această perioadă grea, Cancelaria de Stat propune majoritatea tarifelor de locațiune de către redacții a spațiilor în clădirile publice. Semnatarii apelului public consideră o asemenea abordare inacceptabilă în actualele condiții și solicită Cancelariei de Stat să renunțe la această intenție.

Apelul a fost semnat de: Asociația Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Acces-info, Asociația Presei Electronice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Centrul de Investigații Jurnalistice, RISE Moldova, Asociația Media-Guard și Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

#Casa Presei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un proiect esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ce implică construirea unei linii electrice aeriene de 400 kV pentru interconectarea cu România, avansează cu sprijinul partenerilor externi. Comisia economie, buget și finanțe, împreună cu Comisia politică externă și integrare europeană, a examinat proiectul de ratificare a acordului de împrumut între Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acordul de împrumut, în valoare de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din bugetul total de 77 de milioane de euro al proiectului, va acoperi construcția liniei de 400 kV care va conecta localitățile Bălți și Suceava. Acest împrumut va avea o perioadă de rambursare de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani. Banca Europeană de Investiții va aloca încă 30,8 milioane de euro, prin realocarea unui cont de împrumut anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. În plus, Republica Moldova va primi un grant de 15,4 milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Proiectul nu doar va conecta rețelele electrice ale celor două țări, ci va include și reconstrucția stației electrice Bălți de 400 kV, precum și reabilitarea segmentelor de rețea electrică de transport din Republica Moldova. Aceste eforturi vor include înlocuirea elementelor de comutație și protecție, precum și a transformatoarelor electrice.

Această nouă interconexiune electrică reprezintă o etapă semnificativă în consolidarea legăturilor dintre Republica Moldova și România, având un impact pozitiv atât asupra securității energetice cât și asupra dezvoltării regionale și economice a ambelor țări.