OPEC și alte state vor majora cantitatea de petrol produsă în februarie

Grupul OPEC+, compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători de ţiţei, a decis marţi să îşi majoreze producţia în luna februarie cu 400.000 de barili pe zi, în condiţiile în care cererea de petrol nu este afectată deocamdată de răspândirea variantei Omicron a coronavirusului, transmite AFP, citat de digi24.ro.

Reuniţi la Viena, reprezentanţii celor 13 state membre ale Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi ai celor 10 state aliate, reunite sub umbrela OPEC+, au convenit „să îşi ajusteze nivelul total de producţie cu 400.000 de barili pe zi pentru luna februarie 2022”, se arată într-un comunicat de presă publicat la finalul reuniunii.

Reacţia pieţelor a fost una limitată, în condiţiile în care decizia anunţată era aşteptată de majoritatea investitorilor, conform Agerpres.

În jurul orei 14:30 GMT, cotaţia barilului de ţiţei Brent, preţul de referinţă în Europa, înregistra o creştere de 0,79% până la 79,6 dolari, în timp ce la bursa Nymex de la New York cotaţia barilului de ţiţei WTI înregistra o creştere de 0,53% până la 76,48 dolari.

Decizia de marţi este o continuare a strategiei OPEC+ de a-şi restabili treptat producţia, care a fost oprită în timpul pandemiei, pe măsură ce consumul mondial continuă să îşi revină după colapsul din 2020. OPEC+ a repornit deja aproximativ două treimi din producţia oprită în prima fază a pandemiei şi încearcă să repornească şi restul de producţie într-un ritm care să răspundă revenirii consumului fără ca preţul să aibă de suferit.

Marii producători de petrol nu sunt îngrijoraţi că vor arunca pe piaţă o cantitate mai mare de ţiţei, într-o perioadă în care producţia depăşeşte cererea, deoarece stocurile de petrol sunt în prezent la un nivel redus. Potrivit firmei de consultanţă JTC, stocurile de petrol din ţările dezvoltate erau în luna noiembrie cu 85 de milioane de barili sub media multianuală.

Următoarea reuniune a OPEC+ este programată pentru 2 februarie.

#extracție #preturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.