Operațiunea gazul! Republica Moldova pompează metan în România. Costul de depozitare în Ucraina, de 3 ori mai mic

Compania de stat Energocom SA din Republica Moldova a început operațiunea de înmagazinare a gazelor naturale în România, ca parte a eforturilor de asigurare a siguranței energetice pentru sezonul rece.

Volumul gazelor înmagazinate în prezent de Energocom în România este achiziționat, cela mai probabil, de la OMV Petrom, companie cunoscută pentru activitatea sa în domeniul petrolului și gazelor din România. Energocom a semnat contracte de import cu șapte companii europene, inclusiv OMV Petrom, pentru a achiziționa gaze de pe piața liberă.

În ultimele luni, exporturile de gaze din România în Republica Moldova au cunoscut variații semnificative, înregistrând o scădere la jumătatea lunii august, comparativ cu nivelurile din luna iulie. Autoritățile moldovene au planificat să înmagazineze aproximativ 450 de milioane de metri cubi de gaze până în octombrie, pentru a-și asigura securitatea energetică în timpul iernii.

În ceea ce privește stocurile strategice, Energocom a decis ca 50% din acestea să fie înmagazinate în România, iar cealaltă jumătate în Ucraina. Totuși, tarifele de depozitare au influențat decizia, iar Energocom a preferat spațiile de depozitare din Ucraina pentru stocurile comerciale, din cauza costurilor mai mici.

Analizând tarifele de depozitare din regiune, se constată că în Ucraina prețul este cu aproximativ 3 ori mai redus decât în România, ceea ce face această opțiune mai atractivă pentru Republica Moldova. Astfel, tarifele pentru depozitare sunt după cum urmează:

Ucraina: 503,62 – 531,9 lei moldovenești pentru o mie de metri cubi pe zi;

Bulgaria: 1.268,89 – 1.782,11 lei moldovenești pentru o mie de metri cubi pe zi;

România: 1.472,25 – 1.763,34 lei moldovenești pentru o mie de metri cubi pe zi;

Slovacia: 1.647,37 lei moldovenești pentru o mie de metri cubi pe zi;

Polonia: 2.458,64 lei moldovenești pentru o mie de metri cubi pe zi.

Prin aceste mișcări strategice, Energocom urmărește să asigure aprovizionarea stabilă și sigură cu gaze pentru populație în sezonul rece și să minimizeze riscurile legate de fluctuațiile geopolitice și de piață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozitare #gaz #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.